Autori > Alexandr Puskin


Salul cernit



Cu ochi de nebun privesc salul cernit,
Si de tristete ,mi-e sufletul chinuit.
Tânăr când am fost,eu,şi naiv,
O jună grecoaică,pasional,am iubit.
Ma desfăta,zeiţa,cu dulci mângâieri,
Dar curând,o zi neagră,am ajuns a trăi..
Am anuntat-o odata,vesel ca vin;
In inima ,evreul,mi-a turnat insa,venin;
Pe seama-ti (imi sopti) prietenii rad,
Te-a schimbat grecoaica,e altul la rand
I-am dat aurul si l-am blestemat,
Credincioasa sluga,la mine-am chemat.
Am iesit amindoi;pe cal cand goneam,
O gelozie cumplita,in mine mocnea.
Indata ce pragul grecoaicei am vazut,
Mi s-au intunecat ochii….aproape-am cazut..
In liniste deplina,am intrat la ea.
Necredincioasa grecoaica,cu un armean se iubea.
In fata am vazut negru..damascul mi-am smuls,
Dar n-am reusit sa le-mpiedic ticalosul sarut..
Trupul fara cap,indelung l-am calcat,
Palid,tacut,apoi,la ea m-am uitat…
Imi amintesc curgand al ei sange ... a ei moliciune…
Ucigand pe grecoaica,am ucis si iubire!
Din capul mort i-am luat salul negru si cu el,
Mi-am sters,in tacere,insangeratu-mi otel.
Credincioasa-mi sluga,arunca ale lor trupuri,
Cum se lasa seara,in ale Dunarii valuri.
De atunci,fermecatori ochi nu mai sarut.
De atunci,vesele nopti,n-am mai avut.
Privesc,ca nebun,la salul cernit,
Si mi-e recele suflet, de tristeti chinuit.






Salul cernit


Aceasta pagina a fost accesata de 621 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio