Autori > Mihail Kogalniceanu

Primii ani

06 Septembrie 1817 S-a nascut viitorul scriitor si om politic Mihail Kogalniceanu. Este primul din cei zece copii in familie. Tatal, Ilie Kogalniceanu, a fost vornic. Mama, Catinca Kogalniceanu (nascuta Stavila) provine dintr-o familie romaneasca din Basarabia. Ramasa orfana, a fost crescuta de familia lui Mihail Sturdza.

Copilaria

   01 Ianuarie 1827    Mihail Kogalniceanu a fost educat la Manastirea Trei Ierarhi din Iasi.

   01 Ianuarie 1827    In casa parinteasca a scriitorului Vasile Alecsandri si impreuna cu acesta, elevul Mihail Kogalniceanu frecventeaza lectiile unui dascal maramuresan stabilit la Iasi, Gherman Vida.

   01 Ianuarie 1828    Elevul Mihail Kogalniceanu invata la pensionul lui Victor Cuenim din Iasi, alaturi de Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza s.a.

   01 Ianuarie 1831    Mihail Kogalniceanu urmeaza cursurile Institutul francez de la Miroslava, condus de francezii Chefneu, Lincourt si Bagarre. In afara de limbi straine, aici studiaza si aritmetica, geografia, gramatica, istoria. Examenul de absolvire il sustine in casa viitorului domn al Moldovei, Mihail Sturza.

Adolescenta

   01 Ianuarie 1832    Se stinge din viata, de tuberculoza, mama scriitorului, Catinca Kogalniceanu, la varsta de 30 de ani.

   01 Ianuarie 1833    Mihail Kogalniceanu incepe sa adune documente despre istoria romanilor.

   01 Ianuarie 1834    Mihail Kogalniceanu este primit in armata, ajungand rapid la gradul de cornet.

   17 August 1834    Mihail Kogalniceanu este trimis sa-si continue studiile la colegiul din orasul francez Luneville, impreuna cu cei doi fii ai domnitorului Mihail Sturdza, Grigore si Dumitru. Aici a fost ingrijit de fostul tutore al lui Sturdza, abatele Lhomme. In drum spre Franta ii scrie cu regularitate parintelui despre cele vazute si traite. Aceste ravase au pus inceputul bogatei si valoroasei mosteniri epistolare a lui Mihail Kogalniceanu, constituind primele sale probe in ale scrisului. Manifestand staruinta la invatatura, Mihail Kogalniceanu, in acelasi timp, nu se limiteaza la prevederile programului de studii, ci frecventeaza teatrul, pentru care avea o pasiune aparte, urmareste presa la zi, invata sa cante la vioara, practica sportul. Se perfectioneaza in studiul limbilor latina, greaca, franceza, germana. De la primele contacte cu strainatatea el a manifestat un viu interes pentru starile de lucruri din viata social-politica culturala, evaluandu-le in raport cu cele din Moldova, de al carei destin era preocupat si careia ii ducea dorul. "Ma intrebati cum ma simt in Franta? li se adresa el surorilor. Prost. E o tara bogata, frumoasa, puternica, civilizata. Dar, cum eu nu sunt francez, prefer patria mea. N-as schimba Moldova cea saraca pentru cel dintai tron din lume" (Mihail Kogalniceanu)

   29 Iulie 1835    Din ordinul lui Mihail Sturdza tinerii sunt transferati la Berlin, la Universitatea Humboldt, pentru a-i feri astfel de influenta ideilor revolutionare din Franta. In capitala Germaniei Mihail Kogalniceanu timp de mai bine de doi ani studiaza ca particular, sub supravegherea unor persoane distinse. Biblioteca lui Mihail Kogalniceanu din Berlin cuprindea 300 de volume. Perioada aflarii la studii in Germania a fost de mare importanta in formarea intelectuala si in plan politic a lui Mihail Kogalniceanu. "Toata viata mea, si tanar si in varsta coapta, am marturisit in mai multe randuri, ca culturii germane, ca Universitatii din Berlin, ca societatii germane, barbatilor si marilor patrioti, care au operat realtarea si unitatea Germaniei, datoresc in mare parte tot ce am devenit in tara mea, si ca la focul patriotismului german s-a aprins faclia patriotismului meu roman!" (Mihail Kogalniceanu)

   01 Ianuarie 1836    La indemnul vestitului savant Alexander von Humboldt, Mihail Kogalniceanu incepe sa scrie despre istoria si obiceiurile tarii sale.

Debutul editorial

01 Ianuarie 1837 Mihail Kogalniceanu publica la Berlin volumul "Romanische oder wallachische Sprache und Literatur", socotita de Nicolae Iorga a fi "una din acele minuni care vestesc rasarirea unei minti geniale".

Tineretea

   01 Ianuarie 1837    Mihail Kogalniceanu publica tot la Berlin volumul "Esquisse sur l'histoire des moeurs et la langue des Cigains"

   01 Ianuarie 1837    Lui Mihail Kogalniceanu ii apare, la Berlin, volumul "Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des valaques transdanubiens".

   01 Ianuarie 1837    Mihail Kogalniceanu calatoreste in Suedia si Danemarca.

   01 Octombrie 1837    Mihail Kogalniceanu se inscrie la Universitatea din Berlin, frecventand cursuri de drept, pe care le intrerupe un an mai tarziu.

   01 Martie 1838    Oprit de printul Sturdza sa isi dea doctoratul, revine in tara. In drum spre tara, Kogalniceanu se opreste un timp la Liov; unde gasise documente ale domnitorilor romani.

   01 Mai 1838    Revenit la Iasi, Mihail Kogalniceanu primeste functia de adjutant al printului Sturdza.

   01 Iulie 1838 - 01 Septembrie 1838    Apare prima publicatie periodica a lui Mihail Kogalniceanu "Alauta romaneasca", prima noastra revista literara, editata ca supliment al ziarului "Albina romaneasca". Revista a fost suspendata de catre autoritati dupa al cincilea numar din cauza publicarii in paginile ei a schitei Filozofia vistului, opera satirica inspirata de Tratat despre vist de scriitorul rus O. Senkovski.

   01 Noiembrie 1838    Mihail Koganiceanu este avansat locotenent.

   01 Ianuarie 1839    Pregateste o dizertatie despre istoria si cultura romaneasca pentru "Societatea de istorie si antichitati din Odessa".

   01 Martie 1839    Mihail Kogalniceanu este avansat capitan.

Debutul literar

12 Octombrie 1839 - 22 Octombrie 1839 In "Albina romaneasca" apare schita Soirees dansantes (Adunari dantuitoare), prelucrare din franceza.

Maturitatea

   01 Ianuarie 1840 - 01 Iunie 1840    Mihail Kogalniceanu editeaza revista Dacia literara, din care apar doar trei numere.

   01 Martie 1840    Mihail Kogalniceanu fondeaza o editura si o tipografie proprie sub denumirea "Cantora Foiei satesti" sau "Cantora Daciei literare", care au avut un rol important la dezvoltarea culturii si literaturii nationale. Aici M. Kogalniceanu a tiparit mai toate publicatiile periodice fondate de el: "Foaia sateasca a Principatului Moldovei" (aprilie 1840 - decembrie 1845), revistele "Dacia literara" (ianuarie - iunie 1840), "Arhiva romaneasca " (vol. 1 - 1840-1841; vol. 2 — 1845), "Propasirea. Foaie stiintifica si literara" (9 ianuarie - 11 noiembrie 1844) "Calendar pentru poporul romanesc" cu anexa literara "Almanah de invatatura si petrecere" (1842-1846), editat in continuare de Gheorghe Asachi, un numar mare de carti de beletristica, opere cronicaresti. In publicatiile periodice ale lui Kogalniceanu au vazut lumina tiparului majoritatea scrierilor sale literare, articole pe teme sociale si culturale.

   07 Martie 1840    MIhail Kogalniceanu este numit co-director, alaturi de Vasile Alecsandri si Costache Negruzzi, la Teatrul roman si francez din Iasi. In aceasta calitate a pledat pentru imbunatatirea repertoriului, promovand pe scena lucrari inspirate din realitatile contemporane, pentru sporirea nivelului profesionist al actorilor, urmarind scopul ca teatrul sa fie "arta", nu "papusarie", precum se exprima scriitorul insusi.

   01 Aprilie 1840 - 01 Decembrie 1845    Mihail Kogalniceanu incepe sa editeze Foaia sateasca a Printipatului Moldovii.

   01 Ianuarie 1841    Scoate tomul I din Arhiva romaneasca.

   01 Ianuarie 1841    Impreuna cu Costache Negruzzi, publica 200 de retete cercate de bucate, prajituri si alte trebi gospodaresti.

   02 Decembrie 1841    Mihail Kogalniceanu este ales membru al Societatii de istorie si antichitati din Odesa, pentru care pregatise un discurs.

   01 Ianuarie 1842 - 01 Ianuarie 1846    Incepe sa tipareasca Calendar pentru poporul romanesc pentru anul, cu anexe literare tiparite separat si intitulate Almanach de invatatura si petrecere.

   01 Ianuarie 1843    Practica si avocatura.

   24 Noiembrie 1843 - 14 Aprilie 1844    Kogalniceanu rosteste renumitul sau Cuvant pentru deschiderea cursului de istorie nationala la Academia Mihaileana, tiparit in acelasi an la Iasi. Acest discurs constituie una dintre principalele scrieri in care Mihail Kogalniceanu si-a expus conceptia cu privire la istorie.

   01 Ianuarie 1844 - 01 Noiembrie 1844    Mihail Kogalniceanu scoate foaia Propasirea, impreuna cu Ion GHica, Nicolae Balcescu si P. Bals.

   01 Ianuarie 1844    Calatoreste la Viena ca reprezentant al opozitiei politice pentru a discuta detronarea lui Sturdza. Incearca sa ajunga la Paris insa voda Sturza il opreste. Revine in tara, unde intra in conflict cu autoritatile, deoarece ii aparase, ca avocat, pe botosaneni intr-un proces avut cu manastirea Popauti.

   01 Aprilie 1844    Lui Mihail Kogalniceanu i se revoca dreptul de a tine prelegeri de istorie.

   01 Octombrie 1844    Redactarea unei plangeri a "vechililor obstiei Botosanilor" contra calugarilor manastirii Popauti a servit drept pretext pentru autoritati de a-l inchide pe Kogalniceanu fara nici o cercetare la manastirea Rasca unde s-a aflat bolnav timp de sapte saptamani, sub supraveghere stricta.

   01 Octombrie 1844    Cat timp este inchis, Mihail Kogalniceanu pregateste lucrarea Fragments tires des chroniques moldaves et valaques

   01 Ianuarie 1845    Apare Tomul al II-lea din Arhiva romaneasca.

   01 Ianuarie 1845    Mihail Kogalniceanu traduce si editeaza in limba franceza la Iasi doua volume de Fragmente scoase din cronicile moldovenesti si valahe referitoare la Petru cel Mare, Carol al X1I-lea, Stanislav Lesczynski, Dimitrie Cantemir si Constantin Brancoveanu.

   01 Ianuarie 1845    Mihail Kogalniceanu se stabileste la Paris, unde devine membru al Societatii studentilor romani de la Paris. A frecventat La Bibliotheque Roumaine si adera la Francmasonerie. Audiaza conferintele lui Lamartine si ale lui Victor Hugo.

   01 Ianuarie 1845    Mihail Kogalniceanu tipareste volumul al II-lea din Letopisetele Tarii Moldovei.

   01 Ianuarie 1845    Publica articole in "Revue de l'Orient".

   01 Ianuarie 1846    Mihail Kogalniceanu tipareste volumul al III-lea din Letopisetele Tarii Moldovei.

   01 Ianuarie 1846    Mihail Kogalniceanu devine membru al Societe Orientale de France.

   01 Ianuarie 1847    Revine in Moldova unde practica avocatura.

   01 Septembrie 1847 - 01 Aprilie 1848    Din timpul sederii in Spania dateaza memorialul sau Note despre Spania (Notes sur l'Espagne) redactat in limba franceza.

   01 Ianuarie 1848    Mihail Kogalniceanu este aparatorul manastirii Nemat in procese pentru mosii.

   01 Aprilie 1848    Mihail Kogalniceanu participa la miscarea petitionara din Moldova, iar dupa inabusirea acesteia scrie brosura Intamplarile din Moldova in luna lui martie 1848 si alte lucrari, menite sa informeze opinia publica asupra evenimentelor ce au avut loc.

   01 Mai 1848    Mihail Kogalniceanu scrie brosura Mihail Sturdza, partida nationala si comisia.

   01 Iunie 1848 - 01 Iulie 1848    Mihail Kogalniceanu este urmarit de ocarmuire. Se pune pret pe capul lui suma de 1.000 galbeni.

   12 August 1848    Fiind pus sub urmarire de catre agentii lui M. Sturdza, Mihail Kogalniceanu trece, travestit, in Bucovina, unde impreuna cu Vasile Alecsandri, Costache Negri si Gheorghe Sion face parte dintr-un comitet de lupta impotriva regimului instituit in tara. Din insarcinarea acelui comitet, alcatuieste si editeaza lucrarea programatica Dorintele partidei nationale in Moldova si un Proiect de constitutie pentru Moldova, in care si-a expus ideile cu privire la reformarea societatii, preconizand desfiintarea boierescului, asigurarea egalitatii drepturilor civile, emanciparea si improprietarirea taranilor.

   01 Septembrie 1848    Colaboreaza la ziarul "Bucovina", care a publicat pamfletul Carte a fostului rege Ludvig Filip catre inca fiindul domn Mihail Sturdza si mai multe articole.

   01 Septembrie 1848    A tiparit in brosura aparte la Cernauti pamfletul Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu.

   01 Ianuarie 1849    De la Cernauti, Kogalniceanu pleaca la Viena, unde poposeste un timp, apoi la Paris. Kogalniceanu spera sa atraga atentia cercurilor politice occidentale asupra statului Principatelor.

   01 Mai 1849    Revine in Moldova, dupa detronarea lui Mihail Sturdza si alegerea la domnie a lui Grigore Ghica.

   01 Noiembrie 1849 - 01 Aprilie 1850    Mihail Kogalniceanu este numit director al Departamentului Lucrarilor Publice.

   01 Ianuarie 1850    Mihail Kogalniceanu se afla la Constantinopol, de unde trebuai sa plece la Londra, in calitate de comisar al Imperiului Otoman la expozitia universala din capitala Marii Britanii. Proiectul cade!

   01 Mai 1850    In "Gazeta de Moldavia", este publicat inceputul de roman Tainele inimii, una dintre primele incercari de acest gen in literatura romana.

   04 Octombrie 1851 - 21 Iulie 1852    Mihail Kogalniceanu este director al Departamentului din Launtru (de Interne)

   01 Ianuarie 1852    Mihail Kogalniceanu tipareste volumul I din Letopisetele Tarii Moldovei.

   01 Aprilie 1852    Mihail Kogalniceanu devine aghiotant domnesc cu gradul de colonel.

   01 Septembrie 1852    Relatiile cu Ghica se racesc si Kogalniceanu, care nu mai detine functii.

   10 Noiembrie 1852    Mihail Kogalniceanu se casatoreste la Iasi cu Ecaterina Jora (1827-1907), vaduva colonelului Iorgu Scortescu. Vor avea trei baieti si cinci fete.

   01 Ianuarie 1853    Mihail Kogalniceanu publica studiul Ochire istorica asupra sclaviei.

   01 Ianuarie 1853    Incepe sa functioneze fabrica de postav intemeiata de el la Neamt.

   01 Ianuarie 1855    A lucrat cu Petre Mavrogheni la legislatia privind abolirea sclaviei tiganilor.

   01 Octombrie 1855    Kogalniceanu fondeaza la Iasi ziarul "Steaua Dunarii", principalul organ de presa al miscarii unioniste. Ziarul apare cu intermitenta pana in 860. A avut doua versiuni in limba franceza: la Iasi (iulie-septembrie 1856) si alta la Bruxelles (decembrie 1856-mai 1858)

   06 Martie 1856    Moare Ilie Kogalniceanu, tatal scriitorului.

   30 Mai 1856    Kogalniceanu este ales in comitetul Unirii, alaturi de Vasile Alecsandri, Costache Negri, C. Hurmuzachi. Mihail Kogalniceanu militeaza intens pentru Unire.

   01 Iunie 1856    Publica, impreuna cu arhimandritul Melchisedec Stefanescu, brosura Jertfa pentru Unirea Principatelor.

   01 Noiembrie 1856    Fabrica sa de postav este devastata de soldatii austrieci.

   01 Ianuarie 1857    Mihail Kogalniceanu redacteaza o petitie a unionistilor catre puterile garante, dezvaluind racilele administratiei caimacamului Vogoridi.

   01 Ianuarie 1857    Kogalniceanu face parte din Comitetul electoral al Unirii din Iasi.

   14 Martie 1857    Kogalniceanu este ales membru de onoare al Societatii de medici si naturalisti din Iasi.

   01 Mai 1857    Kogalniceanu demasca uneltirile antiounioniste ale caimacamului N. Vogoridi in brosura Corespondenta secreta a domnului Vogoridi.

   01 Mai 1857    Tipareste la Londra Documents pour servir a l'histoire de l'application de l'article 24 du Traite de Paris en Moldavie.

   01 Septembrie 1857    Mihail Kogalniceanu este ales deputat al marilor proprietari din tinutul Dorohoi pentru Divanul ad-hoc.

   07 Octombrie 1857    La propunerea lui Mihail Kogalniceanu, Divanul ad-hoc al Moldovei voteaza Unirea Principatelor.

   01 Ianuarie 1858    Kogalniceanu este ales deputat de Putna pentru Adunarea electiva a Moldovei.

   01 Ianuarie 1859    La Iasi e reeditata revista "Dacia literara".

   03 Ianuarie 1859    Mihail Kogalniceanu isi retrage candidatura la domnie, in favoarea lui Costache Negri.

   04 Ianuarie 1859    Kogalniceanu proclama candidatura lui Alexandru Ioan Cuza.

   05 Ianuarie 1859    Kogalniceanu i se adreseaza noului domn, Alexandru Ioan Cuza: "Fii omul epocei, fa ca legea sa inlocuiasca arbitrariul ... fii bun, fii bland!"

   17 Ianuarie 1859    C.A.Rosetti initiaza o subscriptie nationala pentru a i se darui o mosie in valoare de 50.000 galbeni care se va numi Kogalnicenii.

   28 Ianuarie 1859    Mihail Kogalniceanu redacteaza adresa de felicitare catre Adunarea de la Bucuresti pentru dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

   01 Mai 1859    Kogalniceanu este numit membru al Comisiei Centrale de la Focsani.

   01 Ianuarie 1860 - 01 Ianuarie 1862    Apare de sub tipar o noua editie a "Arhivei romanesti".

   30 Aprilie 1860 - 17 Ianuarie 1861    Kogalniceanu ocupata functia de presedinte al Consiliului de Ministri de la Iasi.

   30 Aprilie 1860    Devine ministru de Interne si prim ministru, avand drept program "dezvoltarea si intarirea nationalitatii romane"

   01 Octombrie 1860    Se inaugureaza Universitatea din Iasi. Mihail Kogalniceanu este cosemnatar al actului de fundatie.

   01 Ianuarie 1861    Mihail Kogalniceanu demisioneaza din Guvern.

   30 Aprilie 1861    Raspunde violentei campanii desfasurate impotriva sa prin discursul Apararea Ministerului din 30 aprilie 1860 impotriva Adunarii elective din Iasi.

   01 August 1861    Mihail Kogalniceanu isi intocmeste primul testament: "Mor sarac. 22 de ani am servit tarii mele. Adio Romanie, fii unita macar dupa moartea mea"

   01 Ianuarie 1862    Kogalniceanu este co-fondator al biroului de avocati din Bucuresti si din Iasi.

   24 Ianuarie 1862    Este ales debutat in primul parlament al Romaniei.

   25 Mai 1862    Mihail Kogalniceanu rosteste in parlament discursul Imbunatatirea soartei taranilor.

   01 Ianuarie 1863    Kogalniceanu construieste o moara pe mosia sa de la Dranceni.

   11 Octombrie 1863    Mihail Kogalniceanu este chemat sa formeze guvernul care va dura pana la 25 ianuarie 1865 iar Kogalniceanu devine prim-ministru al Romaniei. Cu concursul lui Kogalniceanu, regimul autoritar impus de Cuza a reusit sa promoveze o serie de reforme, introducand codul napoleonian, educatie publica si monopoluri de stat asupra alcoolului si tutunului.

   01 Decembrie 1863    Se adopta legea secularizarii averilor manastiresti, legea pentru infiintare Curtii de Conturi, legea pensiilor si un imprumut extern de 48 milioane lei.

   01 Ianuarie 1864    Kogalniceanu patroneaza o vasta actiune de inzestrare a armatei.

   01 Ianuarie 1864    Se adopta legea infiintarii Consiliului de Stat.

   01 Martie 1864    Se voteaza legea contabilitatii, legea comunala si legea consiliilor judetene; se adopta codul penal si de procedura penala.

   01 Aprilie 1864    Se adopta legea cumulului, a concesiunii cailor ferate din Muntenia si cea a organizarii judecatoresti.

   02 Mai 1864    Camera este convocata in sesiune extraordinara pentru discutarea legii electorale. Opozitia provoaca un vot de neincredere in guvern. Kogalniceanu citeste mesajul domnesc de dizolvare a Adunariii - ceea ce insemna lovitura de stat.

   10 Mai 1864 - 14 Mai 1864    Are loc plebiscitul care sanctioneaza lovitura de stat, Statutul dezvoltator (act cu valoare de Constitutie) si legea electorala. Libertatea presei este suprimata

   01 August 1864 - 01 Septembrie 1864    Se voteaza legea privitoare la posesia bunurilor rurale, legea de reorganizare a Curtii de casatie, legea pentru reintroducerea taxei de export, legea introducerii sistemului metric de masuri si greutati, legea constrangerii corporale pentru neplata datoriilor, legea Camerelor de Comert, legea infiintarii scolii de poduri si sosele, legea exproprierii pentru cauza de utilitate publica.

   14 August 1864    A fost promulgata legea rurala, urmata de 2.000 de circulare ale lui Kogalniceanu catre prefecti pentru explicarea ei.

   01 Octombrie 1864    Kogalniceanu tipareste "Colectie de toate instructiunile si dezlegarile ce s-au dat la aplicarea noii legi rurale"

   01 Noiembrie 1864    Se voteaza legea instructiunii publice.

   01 Decembrie 1864    Se adopta Codul civil.

   25 Ianuarie 1865    Kogalniceanu demisioneaza in urma conflictelor cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Ramane senator. Refuza insa, mai tarziu, sa participe la coalitia care l-a detronat pe Cuza si l-a adus pe Carol I. Asta a dus la marginalizarea sa o perioada.

   01 Aprilie 1865    Kogalniceanu este ales deputat de Falciu, dar este invalidat de Adunare.

   01 Mai 1865    Este reales deputat de acelasi colegiu si la Galati.

   01 Septembrie 1865    Devine presedinte al Consiliului judetean Cahul.

   01 Octombrie 1865    Mihail Kogalniceanu este ales deputat de Cahul, Husi si Galati.

   01 Iunie 1867    I se fac propuneri de a intra in guvern; Mihail Kogalniceanu refuza.

   01 Iulie 1867 - 01 August 1867    Viziteaza Expozitia universala de la Paris, unde participa si Romania.

   01 Aprilie 1868    Este trimis la Berlin in legatura cu "problema evreiasca" ce se agita in Romania.

   01 Iunie 1868    Mihail Kogalniceanu esre ales raportor al comisiei privitoare la concesiunea Strusberg de construire a retelei romane de cai ferate.

   01 Iunie 1868    Kogalniceanu viziteaza Viena.

   16 Septembrie 1868    Mihail Kogalniceanu este ales membru al Societatii Academice Romane

   01 Noiembrie 1868 - 24 Ianuarie 1870    Mihail Kogalniceanu a fost ministru de interne in guvernul lui Dimitrie Ghica.

   11 Mai 1869    Apare la Bucuresti ziarul Adunarea nationala, inspirat de Kogalniceanu

   11 Iunie 1869 - 12 Iunie 1869    Mihail Kogalniceanu este victima unui atentat.

   15 Septembrie 1869    Kogalniceanu este ales presedinte al Sectiunii istorice a Academiei Romane.

   24 Ianuarie 1870    Mihail Kogalniceanu demisioneaza din functia de ministru de interne.

   01 Februarie 1870 - 01 Iulie 1870    Mihail Kogalniceanu colaboreaza la foaia "Informatiunile bucurestene" cu articole polemice antiguvernamentale.

   01 Martie 1871    Incepe guvernarea lui Lascar Catargiu; activitatea publica a lui Mihail Kogalniceanu intra intr-un con de umbra.

   01 August 1872    Prefateaza editia a doua, revazuta, a vol. I si II din Cronicile Romaniei sau Letopisetele Moldovii si Valahiii.

   27 Mai 1873    Mihail Kogalniceanu rosteste un emotionant discurs la inmormantarea principelui Alexandru Ioan Cuza la Ruginoasa.

   01 Ianuarie 1874    Prefateaza editia a II-a a volumul III din Cronicile Romaniei sau Letopisetele Moldovii si Valahiii.

   01 Martie 1874    Bunul sau prieten, scriitorul Vasile Alecsandri, ii dedica piesa Boieri si ciocoi.

   01 Noiembrie 1874 - 01 Decembrie 1874    Kogalniceanu viziteaza Expozitia universala de la Viena.

   01 Ianuarie 1875    La Bucuresti apare in brosura studiul lui Mihail Kogalniceanu Rapirea Bucovinei dupa documente autentice.

   01 Ianuarie 1875 - 01 Martie 1875    Se numara printre initiatorii coalitiei de la Mazar-Pasa, potrivnica guvernului Lascar Catargiu. Se ridica vehement in Parlament impotriva conventiei comerciale cu Austro-Ungaria pe care o considera aranjamentul "intre oala de fier si oala de lut"

   24 Mai 1875    Participa la discutiile ce au dus la infiintarea Partidului National Liberal.

   30 Iunie 1875    Mihail Kogalniceanu demisioneaza din Parlament in semn de protest fata de semnarea conventiei.

   01 Ianuarie 1876    Mihail Kogalniceanu este decorat cu marele cordon al ordinului austriac al Coroanei de Fier.

   27 Aprilie 1876 - 24 Iunie 1876    Kogalniceanu este ministru de Externe in noul guvern condus de Manolache Costache Epureanu

   20 Mai 1876    Ratifica la Bucuresti conventia comerciala cu Austro-Ungaria. Incepe o campanie diplomatica sustinuta pentru neutralitatea armata a Romaniei si dobandirea independentei.

   16 Noiembrie 1876    Kogalniceanu este ales vicepresedinte al Senatului.

   01 Aprilie 1877    Kogalniceanu participa la Consiliul de coroana care a incuviintat incheierea conventiei de trecere a armatei ruse prin teritoriul Romaniei spre teatrul de razboi din Balcani.

   03 Aprilie 1877 - 25 Noiembrie 1878    Kogalniceanu devine ministru de Externe in guvernul condus de I.C.Bratianu.

   04 Aprilie 1877    M. Kogalniceanu este artizanul Conventiei romano-ruse; impune clauza garantarii institutiilor si a integritatii frontierelor romanesti.

   09 Mai 1877    In sedinta solemna a Adunarii Deputatilor, Kogalniceanu rosteste discursul ce proclama independenta absoluta a Romaniei.

   26 Mai 1877    Kogalniceanu este decorat cu marea cruce a ordinului Steaua Romaniei.

   01 Iulie 1877    Kogalniceanu se afla la Viena unde reuseste sa desluseasca talcul intalnirii austro-ruse de la Reichstadt: in cazul castigarii razboiului, Rusia va pretinde intreaga Basarabie.

   11 Ianuarie 1878    Cere pe cale diplomatica dreptul pentru Romania de a participa la negocierile de pace de la Adrianopol si San Stefano.

   12 Iunie 1878    Participa ca imputernicit al Romaniei, alaturi de Ion C. Bratianu, la Congresul de Pace de la Berlin.

   01 Iulie 1878    Mihail Kogalncieanu rosteste in fata areopagului european un emotionant discurs in apararea integritatii teritoriului Romaniei.

   01 Iulie 1878    Prin Tratatul de Pace, Independenta Romaniei este recunoscuta.

   01 Octombrie 1878    Redacteaza legea de organizare a Dobrogei, reintrata in hotarele romanesti.

   25 Noiembrie 1878    Kogalniceanu demisioneaza din functia ministru de Externe in guvernul condus de I.C.Bratianu.

   01 Mai 1879    Kogalniceanu este ales senator de Falciu.

   11 Iunie 1879 - 17 Aprilie 1880    Reintra in guvernul lui Ion C. Bratianu.

   01 Octombrie 1879    Il insoteste pe regele Carol I intr-o calatorie in Dobrogea.

   17 Aprilie 1880    Kogalniceanu paraseste guvernul lui Ion C. Bratianu.

   16 Iunie 1880 - 01 Iulie 1881    Mihail Kogalniceanu devine primul trimis oficial roman la Paris ca ministru plenipotentiar al Romaniei. Il are in echipa si pe Alexandru Lahovary. Aici a supervizat primele contacte diplomatice dintre Romania si China.

   01 Decembrie 1880    Mihail Kogalniceanu scrie studiul Chestiunea dunareana, in care atrage atentia asupra primejdiei expansiunii austriece pe cursul inferior al fluviului.

   01 Ianuarie 1881    Activitatea parlamentara notabila a lui Mihail Kogalniceanu in care abordeaza conditia taranului obligat la tocmeli agricole, politica externa, situatia armatei.

   01 Iulie 1882    Vinde ministerului Instructiunii publice mai multe manuscrise istorice.

   01 August 1882    Mihail Kogalniceanu este internat la un spital din Paris pentru o operatie de litiaza renala. Cu aceasta ocazie isi scrie un nou testament.

   01 Octombrie 1882    Kogalniceanu este ales deputat de Vlasca.

   01 Ianuarie 1883    Kogalniceanu face opozitie guvernului lui I.C.Bratianu in Parlament, in scris si prin aderarea la Opozitia unita.

   11 Iunie 1883    Mihail Kogalniceanu demisioneaza din Parlament.

   01 Ianuarie 1884    Kogalniceanu cumpara alte pamanturi in Dobrogea, ajungand cel mai mare proprietar din aceasta zona, cu 8.000 hectare

   01 Noiembrie 1884    Kogalniceanu este ales deputat de Braila.

   01 Ianuarie 1885    Kogalniceanu locuieste mai mult la Constanta.

   01 Ianuarie 1885    Mihail Kogalniceanu devine vicepresedinte al Academiei Romane.

   01 Martie 1885    M. Kogalniceanu daruieste Academiei Romane corespondenta sa cu imparateasa Chinei.

   01 Decembrie 1885    Senatul ii voteaza o recompensa nationala de 2.000 lei pe luna.

   01 Decembrie 1885    Un incendiu ii distruge casa de pe mosia Rapile, unde se afla si o parte din arhiva sa.

Ultimii ani

   01 Ianuarie 1886    Mihail Kogalniceanu se imbolnaveste grav.

   28 Martie 1887 - 01 Ianuarie 1890    Mihail Kogalniceanu este presedinte al Academiei Romane.

   01 Noiembrie 1887    Mihail Kogalniceanu este ales senator de Roman, Iasi si Galati.

   01 Noiembrie 1887    Kogalniceanu isi vinde colectia de arta unei case de licitatie din Koln (Germania)

   01 Ianuarie 1888    Kogalniceanu este ales deputat de Covurlui.

   01 Martie 1888    Mihail Kogalniceanu cere Parlamentului votarea unui ajutor viager pentru scriitorul Mihai Eminescu.

   01 Septembrie 1888    Mihail Kogalniceanu este ales deputat de Iasi. Participa la viata politica dar este tot mai suferind.

   01 Mai 1889    I se scot la licitatie doua case din Constanta pentru neplata unor datorii.

   01 August 1889    Mihail Kogalniceanu pleaca la Paris pentru o noua operatie.

   01 Aprilie 1890    Kogalniceanu este ales deputat de Iasi.

   01 Aprilie 1890    M. Kogalniceanu activeaza in Comisia monumentelor istorice.

   01 August 1890    Mihail Kogalniceanu calatoreste prin Austria. Aici afla de moartea bunului sau prieten, Vasile Alecsandri (mort la 22 august 1890 la Mircesti, judetul Iasi)

   01 Septembrie 1890    Sculptorul Wladimir Hegel ii realizeaza bustul in bronz.

   01 Ianuarie 1891    Boala i se agraveaza.

   01 Martie 1891    Mihail Kogalniceanu este ales presedintele Sectiei istorice a Academiei Romane.

   01 Aprilie 1891    Mihail Kogalniceanu este ales deputat de Iasi si Ilfov.

   13 Aprilie 1891    In sedinta solemna a Academiei Romane organizata cu ocazia implinirii a 25 de ani de la fondarea acestui for stiintific, Mihail Kogalniceanu a rostit discursul Dezrobirea tiganilor, stergerea privilegiilor boieresti, emanciparea taranimii, considerat de insusi oratorul "cantecul meu de lebada", in care marele om de stat se referea la cele mai importante acte social-politice, la realizarea carora a contribuit si care au jucat un rol decisiv in dezvoltarea Romaniei moderne.

   21 Mai 1891    Merge la Paris pentru o noua operatie.

Sfarsitul

   16 Iunie 1891    Kogalniceanu isi face un nou testament.

   20 Iunie 1891    Mihail Kogalniceanu se stinge din viata la Paris in timpul unei grele interventii chirurgicale, la varsta de 74 de ani

   03 Iulie 1891    Mihail Kogalniceanu a fost inmormantat in cimitirul "Eternitatea" din Iasi.