Autori > Bengescu Hortensia
Primii ani
Copilaria
Adolescenta
Tineretea
Debutul publicistic
Debutul literar
Maturitate
Ultimii ani
Sfarsitul
Primii ani
08 Decembrie 1876 Se naste la Ivesti, judetul Galati, viitoarea scriitoare Hortensia Bengescu. Este fiica ofiterului Dimitrie Bengescu si a Zoei Stefanescu. De mica, micuta Hortenisa are inclinatii literare si artistice.
01 Ianuarie 1878 Ofiterul Dimitie Bengescu se casatoreste cu Zoe Stefanescu.
Copilaria
01 Ianuarie 1887 - 01 Ianuarie 1894 Hortensia Bengescu urmeaza Institutul de domnisoare Bolintineau. Eleva Hortensia Bengescu manifesta aptitudini lingvistice, muzicale, compozitie si invata cu usurinta limbi straine: germana si franceza.
Adolescenta
01 Ianuarie 1894 Dupa absolvirea Institutului Bolintineanu, familia Bengescu se muta la Turnu-Magurele, unde tatal sau, avansat in grad de colonel, este numit comandant al Regimentului de Dorobanti Teleorman.
Tineretea
01 Ianuarie 1896 La doar 20 de ani, Hortensia se casatoreste cu magistratul Nicolae N. Papadat, la Turnu-Magurele, devenind doamna Hortensia Papadat-Bengescu. Hortensia avea sa explice gestul sau ca fiind modul ei de a-si exprima revolta fata de parintii ei care nu o lasau sa-si continue studiile universitare la Bucuresti.
01 Ianuarie 1898 La Turnu Magurele se naste primul copil al sotilor Papadat. Vor avea impreuna cinci copii.
01 Ianuarie 1905 - 01 Ianuarie 1911 Hortensia Papadat-Bengescu si familia sa se muta la Buzau, unde sotul ei magistrat fusese transferat. La Buzau, se naste cel de-al cincilea copil al scriitoarei.
01 Ianuarie 1911 Hortensia Papadat-Bengescu se muta la Focsani unde va lega o frumoasa prietenie cu scriitoarea Constanta Marino-Moscu, colaboratoare a revistei Viata literara.
01 Ianuarie 1911 Hortensiei ii moare mama in urma unei crize cardiace.
Debutul publicistic
01 Aprilie 1912 Hortensia Papadat-Bengescu debuteaza in nr. 116 din ziarul La politique cu articolul Sur la mort de Pierre Liciu, semnat cu pseudonimul Loys.
Debutul literar
01 Ianuarie 1913 Hortensia Papadat-Bengescu debuteaza literar in nr. 1 al revistei Vietia romaneasca condusa de Garabet Ibraileanu cu proza Viziune. Este primita cu entuziasm in redactia revistei iesene, iar Garabet Ibraileanu si George Toparceanu ii vor fi prieteni si parteneri de dialog.
Maturitate
01 Ianuarie 1913 - 01 Ianuarie 1916 In Viata Romaneasca apar prozele Dorinta, Vis de femeie, ciclul Mareea (Din scrisorile unei necunoscute), Sephora si Femei intre ele semnate de Hortensia Papadat-Bengescu.
01 Ianuarie 1914 - 01 Ianuarie 1923 Incepe o lunga si frumoasa corespondenta cu Garabet Ibraileanu.
01 Ianuarie 1914 In Viitorul romanecelor, Hortensia Papadat-Bengescu este prezenta cu doua proze autobiografice: Poveste si Cine sunt.
01 Ianuarie 1915 Hortensia Papadat-Bengescu debuteaza cu piesa de teatru A cazut o stea, intitulata initial Povarnisul. Desi aflata pe afisul stagiunii, aceasta piesa de teatru nu s-a jucat niciodata la Teatrul National.
01 Ianuarie 1916 Dupa intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, Hortensia Papadat-Bengescu este voluntar al Crucii Rosii, ajutand la ingrijirea ranitilor adusi de trenurile sanitare la Focsani.
01 Ianuarie 1916 In paginile revistei Viata Romaneasca ii apare ciclul de proza Lui Don Juan, in eternitate, ii scrie Bianca Porporata.
01 Ianuarie 1916 In paginile aceleasi reviste Viata romaneasca ii apare un fragment din Femeia in fata oglinzii.
01 Ianuarie 1918 Incepe colaborarea la revista Lectura pentru toti a lui Eugen Lovinescu.
01 Ianuarie 1919 O noua colaborare la revista Sburatorul condusa de Eugen Lovinescu, precum si implicarea ei, printre membrii fondatori, in cenaclul Sburatorul.
01 Ianuarie 1919 Cu sprijinul lui George Toparceanu si al lui Garabet Ibraileanu, Hortensia Papadat-Bengescu debuteaza cu volumul Ape adanci la Editura Alcalay.
01 Ianuarie 1920 La aceeasi editura, Hortensia Papadat-Bengescu publica volumul de proza Sfinxul.
01 Ianuarie 1920 Editura Alcalay ii publica piesa de teatru Batranul.
01 Ianuarie 1920 Este jucata pe scena piesa de teatru Batranul de Hortensia Papadat-Bengescu.
01 Ianuarie 1921 - 01 Ianuarie 1931 Scriitoarea si familia ei se muta la Constanta, unde sotul ei ocupa functia de consilier la Curtea de Apel.
01 Ianuarie 1921 Apare volumul Femeia in fata oglinzii, cu o recenzie de Eugen Lovinescu.
01 Ianuarie 1921 Hortensia Papadat-Bengescu devine membra a Societatii Scriitorilor Romani.
01 Ianuarie 1921 Moare tatal scriitoarei, generalul Dimitrie Bengescu.
01 Ianuarie 1922 Este tiparita in Viata Romaneasca proza Sange.
01 Ianuarie 1922 - 01 Ianuarie 1933 Scriitoarea nu va mai publica nimic in paginile revistei Viata Romaneasca, dupa proza Sange.
01 Ianuarie 1923 Publica romanul Balaurul, inspirat din anii grei ai razboiului.
01 Ianuarie 1923 Hortensia Papadat-Bengescu devine membra a Societatii Autorilor Dramatici Romani.
01 Ianuarie 1923 La Teatrul National din Bucuresti este pusa in scena piesa Lulu, scrisa in colaborare cu Eugen Lovinescu.
01 Ianuarie 1925 Hortensia Papadat-Bengescu publica volumul de nuvele Romanta provinciala la Editura Cultura Nationala.
01 Ianuarie 1926 Este publicat primul volum din Ciclul Hallipilor: Fecioarele despletite.
01 Ianuarie 1927 Apare volumul de nuvele Desenuri tragice de Hortensia Papadat-Bengescu.
01 Ianuarie 1927 Este publicat al doilea volum din Ciclul Hallipilor: Concert din muzica de Bach, primit foarte bine si apreciat de Eugen Lovinescu, dar contestat in revista Viata romaneasca.
01 Ianuarie 1929 Apare la Tiparnita literara un fragment din Drumul ascuns.
01 Ianuarie 1929 - 01 Ianuarie 1938 Hortensia Papadat-Bengescu este membra in comitetul redactional al Revistei scriitoarei.
01 Ianuarie 1930 Revista Tiparnita Nationala ii dedica un numar intreg Hortensiei Papadat-Bengescu, fiind omagiata de Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian s.a.
01 Ianuarie 1932 Este publicat al treilea volum din Ciclul Hallipilor: Drumul ascuns.
01 Ianuarie 1933 Dupa pensionarea sotului, familia Papadat paraseste Constanta si se stabileste la Bucuresti.
01 Ianuarie 1934 In cadrul cenaclului Sburatorul, scriitoarei citeste fragmente din romanul Logodnicul.
01 Ianuarie 1935 Hortensia Papadat-Bengescu publica romanul Logodnicul.
01 Ianuarie 1936 La implinirea varstei de 60 de ani, Hortensia Papadat-Bengescu primeste Marele Premiu al Societatii Scriitorilor Romani pentru romanul Logodnicul. Din juriu au facut parte: Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Perpessicius, Serban Cioculescu, Alexandru Busuioceanu.
01 Ianuarie 1937 La cererea lui George Calinescu, apare in Adevarul literar si artistic o autobiografie a Hortensia Papadat-Bengescu.
01 Ianuarie 1938 Este publicat al patrulea volum din Ciclul Hallipilor: Radacini, in doua volume.
01 Ianuarie 1941 - 01 Ianuarie 1942 Scrie doua piese de teatru: Medievala si Sora mea, Ana.
01 Ianuarie 1941 - 01 Ianuarie 1942 Hortensia Papadat-Bengescu lucreza la romanul Straina, intitulat initial Femeia si leopardul, ce se dorea o continuare a ciclului Hallipa.
01 Ianuarie 1941 - 01 Ianuarie 1943 Hortensia Papadat-Bengescu se afla la conducerea Revistei scriitoarelor si scriitorilor romani.
01 Ianuarie 1944 Hortensia Papadat-Bengescu face parte din conducerea Societatii Scriitorilor Romani.
01 Ianuarie 1946 I se decerneaza Premiul National de Proza, ministrul Artelor de atunci fiind Mihai Ralea.
01 Ianuarie 1946 Face parte din asociatia Prietenii lui E. Lovinescu.
Ultimii ani
01 Ianuarie 1947 Manuscrisul Straina este pierdut in timpul nationalizarii editurilor particulare. Vor aparea fragmente din acest roman in paginile revistei Viata romaneasca.
01 Ianuarie 1948 - 01 Ianuarie 1954 Colaboreaza la diferite emisiuni ale postului de Radio din Bucuresti, insa sanatatea scriitoarei este subreda. Interzisa de regimul comunist si traind la batranete fara mijloace de subzistenta, isi vor pune amprenta asupra starii de sanatate a scriitoarei.
01 Ianuarie 1949 Moare sotul scriitoarei, magistratul Nicolae N. Papadat.
01 Ianuarie 1954 Hortensia Papadat-Bengescu primeste Ordinul Muncii, clasa I.
Sfarsitul
05 Martie 1955 Uitata de colegii ei si dupa o grea suferinta, Hortensia Papadat-Bengescu se stinge din viata, la 79 de ani. Este inmormantata la Cimitirul Bellu din Bucuresti.