Autori > Duiliu Zamfirescu
Pentru ce am fost contra razboiului - Armament. Mitraliere si sarma
Infanteristul român, care este unul din elementele cele mai bune ale strategiei moderne, n-a putut niciodată, în războiul de astăzi, să fie aruncat la atac, după o intensă pregătire de artilerie, cînd inimicul este aiurit și pe jumătate îngropat, aceasta fiindcă i-au lipsit tunurile de mare calibru și aeroplanele. El s-a bătut, fiind mai întotdeauna surprins de dușmanul care înainta; obligat să primească lupta, fără a-și fi ales terenul. O singură dată, în jurul Bucureștilor, a putut să organizeze o bătălie campală, și atunci, cu tot armamentul său inferior, a fost pe punctul de a da germanilor o lecție strașnică.
Dar acestea sunt lucruri cari se știu acum și care nu fac decît să confirme temerile celor ce erau contra intrării noastre în acțiune la 15 august 1916.
Un lucru însă se știa cu siguranță la 14 august 1916, anume că, între alte lipsuri, nouă ne lipseau și mitralierele și sîrma ghimpată. Și tot atunci, și chiar cu mult mai nainte, se știa, sau trebuia să se știe, de către statul nostru major, importanța fără margini a mitralierelor, precum și numărul enorm pe care-l aveau germanii. Mașina lor Maxim, care trage 400 lovituri pe minut, este dată pe mîna celor mai buni trăgaci, soldați reangajați sau subofițeri, cari au dus arta de a servi de ea pînă la cel mai înalt grad, așezîndu-se în ascunzători speciale, zidite în pămînt, în caz de apărare, sau ducînd mașina la atac în flancul trupelor, pe chesoane speciale sau pe automobile.
Se poate afirma că de unde mitraliera germană era la început o armă de atac și de apărare, pe frontul român a devenit o armă numai de atac. Cunoscînd slăbiciunea armamentului nostru și imposibilitatea, pentru noi, de a răspunde la mitralieră cu mitralieră, germanii au uzat și au abuzat de mașina lor, pînă a întrebuința un fel de sperietoare de ciori, al cărui sunet imita sunetul mitralierei adevărate, pentru a impresiona pe soldații noștri.
Comandamentul nostru suprem trebuia să știe că germanii s-au aruncat asupra francezilor, chiar de la început, cu o enormă cantitate de mitraliere. Pe cînd armata franceză considera mitraliera ca o rezervă de foc și ținea secțiunile în urma liniei de bătaie, la o distanță destul de mare, germanii o scoteau înainte sau o îngropau în ascunzători zidite în pămînt, de unde ieșea la iveală, în urma infanteriei franceze ce ataca, secerînd pe la spate rîndurile soldaților ce se credeau victorioși.
Jocul acesta nu a durat mult, căci comandamentul francez a opus mașinii Maxim mașina sa, model Saint-Etienne, Puteaux sau Hotchkiss, în număr tot atît de mare, dacă nu mai mare ca al germanilor și cu calități superioare, încă din primăvara anului 1915, împăratul Germaniei oferea un premiu de 700 mărci soldatului care ar fi capturat o mitralieră franceză.
Acestea sunt lucruri petrecute acum doi ani. La 14 august 1916, ele trebuiau neapărat să fie cunoscute de d-l general Iliescu - în toate cazurile trebuiau să-i fie raportate de d-l colonel Rudeanu, care, după cunoștința mea personală, e un om serios - dacă, în timpurile din urmă, nu s-o fi prăpădit și d-sa în scandaloasa camarilă din gura Cișmigiului.
Mai e nevoie să insist asupra efectului moral produs asupra trupelor noastre prin lipsa de mitraliere?
Își închipuiește cineva cîteva pompe de incendiu, așezate una lîngă alta, ale căror țevi ar stropi un zaplaz ce arde, bătînd, una mai sus, alta mai jos, spre a nu lăsa nici o scîndură neudată? Acestea sunt mitralierele. Zaplazul din față este inimicul, adică noi, iar picăturile de apă sunt gloanțele.
Pentru ce am fost contra razboiului - De la 1914 la 1916
Pentru ce am fost contra razboiului - Cum eram pregatiti
Pentru ce am fost contra razboiului - Planul de razboi
Pentru ce am fost contra razboiului - Drumuri de fier si strategia
Pentru ce am fost contra razboiului - Armament. Aeroplane
Pentru ce am fost contra razboiului - Armament. Mitraliere si sarma
Pentru ce am fost contra razboiului - Sarma
Aceasta pagina a fost accesata de 586 ori.