Autori > Duiliu Zamfirescu


Pentru ce am fost contra razboiului - Planul de razboi



Se poate închipui ceva mai absurd decît planul nostru de război?

Plec de la datele cele mai elementare, pentru a ușura răspunderea teribilă ce apasă pe numele generalului Iliescu și admit că planul celor ce voiau să începem războiul, atacînd pe Dunăre și ținîndu-ne în defensivă în Carpați, era tot așa de prost ca planul generalului Iliescu, care a atacat în Carpați, părăsind Dunărea cu totul. Masacrul trupelor noastre de la Turtucaia este un eveniment militar atît de rușinos, încît, orcare ar fi incapacitatea strategică a comandantului militar, nu se poate explica decît printr-o greșeală diplomatică.

Unul din agenții noștri în străinătate, care împingea guvernul la război, a dat asigurări formale că bulgarii nu se vor bate contra rușilor, sau, dacă regele și guvernul bulgar vor încerca să meargă cu germanii, armata se va întoarce împotriva lor. Cred că-l cunosc pe acest arivist criminal și nu-i scriu numele aci numai din dezgust. Nebunia care se legase de sufletele românilor era atît de oarbă, încît nimeni nu se gîndea că joacă soarta țării. Fiecare voia să-și facă damblaua și nu da înapoi de la nici un atac, orcît de mincinos sau de nerușinat. Căci numai surzii sau inepții nu știau ce se petrece la Sofia. Toți diplomații străini - și cred că și unii din diplomații noștri - scriau guvernelor lor că în 1916 singurul război popular în Bulgaria era războiul contra României. Ca prin instinct și printr-o necesitate organică a statului viabil, un început de fortificare a avut loc la Turtucaia. Dar în vîltoare de ordine și contraordine, de comenzi, de saltul milioanelor de intrigi scandaloase, de înaintări în armată pregătite de camarila unui general dement, fortificațiile de la Turtucaia au fost uitate.

Dacă am fi atacat pe Dunăre și ne-am fi ținut în defensivă pe Carpați, era să ni se întîmple pe apă ceea ce ni s-a întîmplat pe uscat, cu această agravantă, că armata, care, de bine de rău, s-a mai salvat în munți, era să fie înecată în Dunăre. Este evident că diviziunile germane ce s-au năpustit împotriva noastră prin Ungaria era să facă același lucru prin Bulgaria.

Dar, se zice, nu trebuia să intrăm în război fără ca 300 mii de ruși să fi trecut în Dobrogea.

Firește. Cum nu trebuia să intrăm în război fără tunuri de mare calibru; cum nu trebuia să intrăm fără mitraliere; cum nu trebuia să intrăm fără fabrici de munițiuni la noi în țară; cum nu trebuia să intrăm fără a fi complectat rețeaua drumurilor-de-fier.

Singura condițiune a unui corp de armată rusă de 300 mii oameni nu era îndestulătoare fără împlinirea celorlalte condițiuni. I-am avut pe ruși ceva mai tîrziu, iar acum, cînd scriu, îi avem cu mult mai numeroși. Dar ei vin cu aceleași lipsuri ca și noi, se mișcă pe aceleași linii incomplecte de drum-de-fier, pe aceleași șosele inexistente ale Moldovei și, mai rău decît noi, rușii vin cu sufletul lor aparte, cu nepăsarea eroică a unui popor care știe că nu poate să fie niciodată bătut definitiv. Țiu să se noteze că eu nu acuz pe ruși. Îi cunosc acum la ei acasă, și-i găsesc simpatici; ca militari cred că se bat bine. Dar rușii nu sunt niciodată grăbiți. Vorba lor caracteristică "sicias" spune tot. Dacă pierd o bătaie, sunt încredințați că au să cîștige alta; dacă pierd o provincie, sunt siguri că au s-o ia înapoi - peste o lună, peste un an sau peste 30. Ei ne făgăduiesc să ne dea înapoi Dobrogea și sunt de bună-credință. Dar cînd? Noi n-avem timp să așteptăm. Dacă vom pierde Dobrogea sau Oltenia suntem lichidați. Statele mici sunt ca averile mici: nu pot fi știrbite fără a nu fi ruinate.





Pentru ce am fost contra razboiului - De la 1914 la 1916
Pentru ce am fost contra razboiului - Cum eram pregatiti
Pentru ce am fost contra razboiului - Planul de razboi
Pentru ce am fost contra razboiului - Drumuri de fier si strategia
Pentru ce am fost contra razboiului - Armament. Aeroplane
Pentru ce am fost contra razboiului - Armament. Mitraliere si sarma
Pentru ce am fost contra razboiului - Sarma


Aceasta pagina a fost accesata de 629 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio