Tu, nor de vara, rumen, belsug de-argint si apa, Ce treci prin slavi de vis ca o naframa fina, Cum stau trudit si singur incovoiat pe sapa si-mi picura sudoarea si lacrima in tina, Abate-ti mersul si prin acest vazduh o clipa, Cu fulgere si tunet destrama-te in ploi, Ca azi un pilc de pasari cu filfiiri de-aripa Pe tarina mea arsa zvarli seminte noi.