Autori > Ion Pillat
Turla
I. Intr-o seara de razvratire
Ca un catarg se-nalta pe nava catedralii
De veacuri ancorata in praful de pe strazi,
O turla pangarita de-a caselor gramezi,
Ce-ntuneca-ntelesul preasfintelor vitralii.
In van, straine, cauti prin cerul de Rusalii
Sonorul zbor de clopot, pe care il visezi
Si-n Angelusul serii zadarnic te increzi
Tacuta se bolteste ogiva catedralii.
Dispretuind orasul, azi turla nu rasuna
De vocile aramii vibrand prin inserari,
Asteapta inclinata. - In rasarit de luna,
Iesind spre larg din portul de patimi si de vina
Porneste catedrala cu prora in lumina
Pe marea necuprinsa a instelatei zari.
II. Intr-o seara de resemnare
Ca un Christos de piatra pe culmea catedralii,
De oameni ridicata la coltul unei strazi,
Din nou insangereaza umbritele vitralii
Azi turla pironita de-a caselor gramezi.
Coboara Angelusul din cerul de Rusalii
Cu glasuri de arhangheli, pe care le visezi,
Straine, ce-n altarul pustiu al catedralii
In mistica putere cu totul te increzi.
Dar cine in cetate mai sade sa-i mai spuna
Clopotnita uitata ce plange-n inserari?
Orasul ii robeste cu farmece de luna.
Si turla, care soarta cetatilor domina,
Granitul sfant schimbandu-si in cruce de lumina,
Isi rastigneste visul pe neatinse zari.
Turla
Aceasta pagina a fost accesata de 735 ori.