Autori > Ion Pillat
Toamna la Florica
De aur vechi s-a făcut frunzarul;
Zările-s stinse cum e cenuşă.
Deschide uşa.
Toamna ne cheamă.
Am împuşcat în zăvoi sitarul
Din urmă: zburase să plece.
Vântul e rece.
Toamna ne cheamă.
Via pe deal de mult e-ngropata;
Stolul pe cer s-a dus: o nălucă.
Dor mă apucă
De altădată.
Unde eşti, unde, casă uitată?
Unde, azi, sunteţi, zilele mele -
Voi, rândunele
De altădată!
Toamna la Florica
Aceasta pagina a fost accesata de 774 ori.