Autori > Ion Pillat
Templul meu
Nu e moscheea sfanta, in nopti de Ramazan
Cand umbra de pe lespezi se-nalta ca o mare,
Si candele-atarnate de bolta, funerare
Vegheaza stranii slove culese din Coran;
Pe cand desculti Moslimii, proptiti in furnte, visul
Nedezlegat, dezleaga.
Nu e nici catedrala scaldata in amurg,
Cu stalpi zvarliti spre ceruri ca brate rugatoare,
De veci incremenita pe-a timpului carare.
Ca lacrami stropi de apa din cripte negre curg;
Pe cand plecati Crestinii, proptiti in piatra, visul
Nedezlegat, dezleaga.
E casa batraneasca sadita printre nuci,
Pe-un varf de deal. - In toamna, pe gardul de uluci
Atarna-n grape grele, dulci, strugurii si-n vii
Isi impletesc albastrul cu frunze ruginii...
Dar sita inserarii suflata-n aur, visul
Nedezlegat il lasa.
Templul meu
Aceasta pagina a fost accesata de 669 ori.