Autori > Ion Pillat
Scoica
Trandafirii petale,
Cristal plăpând şi dur,
Zori încă siderale
Prin zarea de azur.
Perfectă simetrie,
Desăvârşit contur,
Păzind, fără să ştie,
Poemul cel mai pur.
S-o smulgă mării mâna
De om n-a cutezat.
Din raza spumei, zână,
Ea singură s-a dat.
Nisipul ce o poartă
Privirii mi-a propus,
În vasul fără toartă,
Un vis fără apus.
Misterioasă doică
A veşnicului cânt,
Urechea mea pe scoică
Îi cere val şi vânt.
Şi marea părăsit-a
Seninul, straniul sol,
Să-mi cheme iar ursită
Adâncului ei gol.
Scoica
Aceasta pagina a fost accesata de 770 ori.