Te întâlnesc şi-aici. Ce drag mi-e ceasul! M-am aurit acuma de chindii. Îţi măresc umbră, sufletul şi pasul Spre satul unde trebuiai să vii. Te duc pe tălpi de soare până-n noapte Şi vei paşi-n condurii lunei noi, Când răsărind din lanurile coapte Bătrânii nuci vor întreba de noi.