Izvorul amintirii se pierde ne-nceput... Acelasi fan in floare ne urmareste-n lunca Si rugaciunea serii nadejdea isi arunca Pe dealul unde doarme intregul meu trecut. Urmam cararea noastra in linistea mai mare... Acei ce ne lasara doar dorul lor in piept; Mai mor a doua oara cu noi in inserare Sau ne maresc trecutul cu ochiul intelept?