Autori > Hasdeu Petriceicu
Muntele si valea
Nebun, nebun de mii de ori
Acel ce cata grâu si flori
Pe muntii rataciti în nori:
Sunt tari: sunt nalti, sunt de granit,
Dar fruntea lor cea triumfala
Abia rodeste cu sfiala
Un muschi manunt si otravit.
Priviti, priviti aceste vai,
De râulete si de cai,
De busuioace si de clai
Brazdate ca un curcubeu:
Se scalda struguru-n lumina,
Si iese mierea din albina,
Si totu-i plin de Dumnezeu!
Nu sus, nu sus la cei avuti,
În norii fumului pierduti,
Se nasc fecundele virtuti.
Poporul ce suspina jos
E singur valea roditoare,
În care creste grâu si floare,
Bun si frumos!...
Muntele si valea
Aceasta pagina a fost accesata de 683 ori.