Autori > Hasdeu Petriceicu
Pastorul furat de iele
Se zice ca odata un pastor tanar si frumos care stia sa cante cu fluierul asa de duios incat oile lui se opreau adesea din pascut si-i ascultau c-o placere nespusa frumoasele lui doine, pe cand se afla intr-o poiana verde si frumoasa din mijlocul unei paduri, se pomeneste ca-i vine un gust care nu-l avusese niciodata, de canta si juca singur de parea ca-i nebun. In timpul marii lui voiosii se pomeneste ca-i cresc aripi alaturea cu mainile si ca tras de o putere magnetica zboara in mijlocul unei frumoase si tinere fete imbracate in niste haine albe ca zapada, lasandu-si dragutele lui oite in mijlocul acelei paduri prada fiarelor salbatice.
El a umblat cu acele zane sapte ani cantandu-le cu fluierul care parea ca producea niste sunete de o mie de ori mai frumoase ca mai nainte. Ca ele erau douasprezece la numar, tot una si una de tinere si frumoase. In mijlocul unei paduri nemarginita aveau niste palaturi de straluceau ca soarele.
Acel pastor dupa sapte ani a fost adus si lasta pe acoperisul casei parintilor sai, insa fara aripi si c-o mare carte de unde a invatat tot felul de descantece. Cu acele descantece a facut o avere bunicica avand leac la orice descantec.
Lupsanu- Ialomita, culeg. inv. T. Theodorescu
Pastorul furat de iele
Aceasta pagina a fost accesata de 639 ori.