• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Pannyra cu tocurile de aur (Albert Samain)

Un strigat scurt! ... Un nume! ... Si-n zgomotul din sala
O liniste spontana, ca de mormant se face!...
Pe tocurile-i de aur, Pannyra sta sa joace!...

Frumosu-i corp tresalta sub fina draperie
Ce gratios l-ascunde de-a ochilor navala...

C-un tril de-argint, un flaut o cheama-ntai, sa vie...
Si iata ca s-arunca cu-ncruciseri de pasuri,
In leganari de brate, in tact si cu popasuri,
Dand falfurilor stofei o ritmica miscare
Ce creste si se umfla ... s scade si dispare
Ca iarasi sa revie si-n alt vartej s-o-mbrace...
Si-atunci Pannyra-n floare... si-n flutur se preface!...

Tac toti cu ochii tinta sorbind-o cu extaz...
A dansului privire o prinde-ntr-un talaz
Cu irizari marine, de-argint si de topaz,
Rotind-o tot mai iute, in largile-i miscari -
Un vant parca s-abate grabit pe lumanari...

Apoi, fara de veste, s-opreste brusc in sala
Iar voalul ce-o-nfasoara in larga lui spirala
S-abate deodata si-ncepe apoi sa cada
Usor pe sanu-i tare si coapsa-i de zapada...

Si-apoi ca-ntr-o sclipire de ape miscatoare,
In linistea din sala,
Pe trupul ei, din crestet si pana la picioare,
Pannyra dansatoare,
Apare-ntreaga ... goala.






Pannyra cu tocurile de aur (Albert Samain)


Aceasta pagina a fost accesata de 722 ori.