Autori > Ion Minulescu
Jalea paznicului
De cand dusmanii tarii ne arsera palatul,
De-atunci ramas-am singur -
Vai! Ce spectacol jalnic
Turistii din tari straine vin doar s-admire patul
In care-si va da duhul si cel din urma paznic ...
Pe-naltele terase de piatra, statui sparte
Privesc indoliate castanii tristi
Si goi
Iar vantul -
Glasul toamnei, prevestitor de moarte -
Le-ngroapa goliciunea in maldare de foi ...
Candva pe-aici fu viata
Cu cantece
Si glume
Dar azi din cantaretii de ieri
N-a mai ramas
Decat o cioara -
Cioclu venit din alta lume -
Ce croncane obraznic de-asa maret popas.
(1905, cu titlul initial Cantecul parcului)
Jalea paznicului
Aceasta pagina a fost accesata de 794 ori.