Autori > Eugen Lovinescu
Poezia erotica si elegiaca - Demonstene Botez
Demonstene Botez (n. 1893) se distinge in lirism direct; emotiv, el are sinceritatea emotivitatii sale, cariea dezvelind-o brusc, ii indulceste simplitatea prin expresie, desi e capabila de prelucrari diferite. Numind-o erotica, nu i-am defini destul de precis sensibilitatea; deoarece ne-am deprins sa distingem in erotism si elementul apsiunii. In poezia lui ne oprim in regiunea animismului sentimental: natura se insufleteste prin prezenta sau amintirea femeii iubite; peisagiul isi pune culori; tristetea se indulceste in melancolie; gandul suprima departarile; totul insa la temperaturi medii, fara furtuni si avant - cu vagi efuziuni si sentimentalism de romanta, - material uzat poate, dar susceptibil inca de a fi turnat in tipare noi si modernizat prin imagine. Versul armonios al poetului are un timbru speciifc; rezumata la prezenta unei rezonante unice, personalitatea nu trebuie confundata insa cu originalitatea, cat timp nu ajunge pana la diferentierea absoluta. Usor elegiac si prea direct, specia acestui sentimentalism si-a atins culmea realizarii in romantele lui Eminescu; era, deci, fatal sa resimtim inflluenta marelui poet si in poezia lui Demonstene Botez (Castanii, Dor).
In afara de erotica sentimentala si de pastelismul luminos si gratios, poetul mai e, cu deosebire in Povestea omului si Zilele vietii, si poetul imagist, nu numai al tristetii provinciale, al Iasului pustiu, ci si al tristetii in sine, al tristetii organice, al suferintelor, al unei cinestezii morbide si al unei grave sonoritati funerare. Cu tot ineditul comparatiilor, de multe ori admirabile, si aceatsa sensibilitate de astenie completa, ca si tehnica expresiei ei, sunt influentate de poezia bacoviana (Presimtiri, Trsiteti atavice, Putrezime).
Putin ersonala prin armonia exterioara a versului si limba, aceasta poezie se personalizeaza si se modernizeaza chiar prin imagine. In dezlantuirea imagismului frenetic al poeziei contemporane. Demonstene Botez e unul din cei mai fecunzi si mai originali creatori de expresie figurata de comparatii proaspete si gratioase; nu e imaginea laborioasa, ci imaginea simpla si totusi noua, nu e unica, integrala, si sapata pana in amanunt, ca la Lucian Blaga, ci multipla, in cale lactee.
Firul inspiratiei poetice in activitatea lui ultima (Cuvinte de dincolo) pare a fi parasit erotismul gratios, pentru a se infunda tot mai adanc intr-o ristete transcendenta, intr-o descompunere fatala, intr-un proces de despersonalizare cu profunde rezonnate (Insomnie).
De notat e si parasirea imagismului frenetic al primelor sale poezii si lunecarea spre o expresie nuda.
- Muntii, 1918;
- Floarea pamantului, 1920;
- Povestea omului, 1923;
- Cuvinte de dincolo, 1934.
Poezia erotica si elegiaca - Cincinat Pavelescu
Poezia erotica si elegiaca - Demonstene Botez
Poezia erotica si elegiaca - Otilia Cazimir
Poezia erotica si elegiaca - Victor Eftimiu
Aceasta pagina a fost accesata de 812 ori.