Autori > Eugen Lovinescu


Evolutia poeziei dramatice inainte de razboi - Duiliu Zamfirescu



Daca nu ne-am ocupat in aceasta istorie de proza lui Duiliu Zamfirescu (1858-1912) - proza de structura clasica - se datoreste nu numai imprejurarii ca aproape tot iclul Comanestenilor a fost scris inainte de 1900 (Viata la tara, 1894; Tanase Scatiu, 1896, In razboi, 1897, si numai Indreptari in 1900 si Anna, 1911) ci si faptul ca notele caracteristice ale acestei literaturi se incadreaza practic (echilibru clasic, distinctie) si ideologic (literatura paturilor stapanitoare), in miscarea junimista, de care nu avem a ne ocupa aci. Iata pentru ce, in loc de a ne opri asupra elementului viabil al scriitorului, va trebui sa amintim doar de incercarile lui dramatice din ultima parte a activitatii sale, tulburandu-i imaginea care, din cauza multor dusmanii, abia incepea sa se fixeze in atentia publicului; nedreptatit atata timp de adversitati de moment istoric (literatura ii supravietuia adevaratei ei epoce de creatie si se lovea in chip firec de samantorism si de poporanism), scriitorul avea sa aiba si nefericirea de a se nedreptati singur printr-o productie dramatica cu mult sub posibilitatile lui literare.
Sub forma unei incercari tiparite inca din 1882, O suferinta (Literatorul, III), ispita dramatica data, dealtfel, de mult. Situatia literara ingaduindu-i mai tarziur ealizarea scenica, Duiliu Zamfirescu a intrat apoi intr-o faza de eruptie dramaticaprejudiciabila prin reprezentarea urmatoarelor piese:
  1. O amica, comedie intr-un act (Convorbiri literare, 1912);
  2. Lumina noua, comedie in 3 acte, (Convorbiri literare, 1912);
  3. Poezia departarii, drama in 3 acte (Convorbiri literare, 1913);
  4. Voichita, comedie, (Convorbiri literare, 1914).

Numai Poezia departarii izbuteste intrucatva sa incorporeze ideea dramatica, constand in adevarul psihologic al actiunii, pe care o desfasoara departarea in procesul de cristalizare a dragostei ... Ministerul Valeanu isi inlatura rivalul Hanke (proprieul lui fiu natural), numindu-l la o legatie straina. Eroare psihologica: prin poeiza departarii, dragostea doamnei Valeanu creste; Valeanu se sinucide, iar ea, dupa intoarcerea lui Hanke, constata cu regret, in actul al patrulea, ca nu merita sacrificarea sotului. Singur actul al treilea are o valoare: fireste, nu prin monologul de la inceput, ci prin episodul parabolei lui Oscar Wilde Trandafirul si privighetoarea, adica printr-un efect tot de ordin literar. Plecand de la "idei" sau de la tendinte (sarja impotriva spiritismului in Lumina noua, sarja impotriva sarlataniei doctorilor in tratarea femeilor in Voichita), tot teatrul lui Duiliu Zamfirescu se traduce in injghebari reci, academice, in dialoguri de o mare disctinctie, dar literare, lipsite de ritmul vorbirii.





Evolutia poeziei dramatice inainte de razboi - Barbu Delavrancea
Evolutia poeziei dramatice inainte de razboi - Duiliu Zamfirescu
Evolutia poeziei dramatice inainte de razboi - Victor Eftimiu


Aceasta pagina a fost accesata de 775 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio