Autori > Eugen Lovinescu
Epica de analiza psihologica - Camil Petrescu
Psihologul dovedit in teatru s-a realizat apoi si in substanta epica in Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi si Patul lui Procust, doua din cele mai bune romane de analiza ale literaturii mai noi. Compozitia celui dintai e negresit defectuoasa, intrucat consta in juxtapunere a doua romane diferite, unul al geloziei si celalalt al razboiului, nelegate decat doar prin unitatea biologica a eroului. Studiul geloziie lui Gheorghidiu, din primul volum, e facut cu o mare ascutine de aaliza, cu amestecul de luciditate si de febra caracteristic scriitorului, transmisibil si cititorului, si cu o lipsa de apilicatie stilistica devenita oarecum si pragmatica, fara a mai pomeni si de sfidarea in inoportun obisnuita incapatanarii lui prezumtioase (cursul de istoria filozofiei facut in patul Elei, nesuprimat nici in a doua editie a romanului). Volumul al doilea e romanul razboiului nostru, limitat, fireste, la experienta aceluiasi Gheorghidiu, al carui jurnal de campanie reprezinta echivalentul epic al experientei razboinice a poetului Versurilor, adica viizunea realista a unui razboi fara eroism si ideologie patriotica, a unui razboi circumscris la un moment dat cu tot ce poate aduce intamplator, descompunand sufletul in frica, indrazneala, panica, lasitate, avant, dominate numai de determinismul instinctului de conservare ... Reci si patetice, placide si trepidante, fara sfortare de literatura, notatiile acestea dau o icoana mai reala a razboiului decat atatea descriptii nobile si conventionale.
Cu mult mai personal, dar cu aceleasi inegalitati de compozitie, este cel de al doilea roman psihologic, Patul lui Procust, in al carui centru ( nu prin interes psihologic, ci prin pozitie) se afla vulgara actrita Emilia, punct de intersectie a iubirii inegale a doi oameni de temperamente diferite: poetul Ladima si diplomatul Fred. Felul cum aceasta femeie neinteresanta este vazuta in acelasi timp de cei doi barbati, cum gesturile i se reflecta contradictoriu in constiinta lor, idealizandu-se la unul si trivializandu-se la celalalt, intr-un cuvant tehnica tratarii unei vieti in doua planuri diferite, obrazul si masca, contine in ea un pretios element de interes si de savoare. Cititorul poate, astfel, strabate fara multa rezistenta intreaga literatura epstolara de necrutaotare banalitate a lui Ladima, intrucat intr-insa cunoaste si etapele pasiunii unei vieti in doua planuri diferite, obrazul si masca, contrastul fata de realitatea vazuta de Fred. Prin aceeasi lipsa de unitate de comparatie, alaturi de aceasta trinitate, mai e si episodul dragostei dintre Fred si dna T. care insa - oricat de putina aderenta ar avea cu partea intaia a cartii - mult mai rafinat, de o substanta psihologica mai densa, trce in primul plan al interesului. Prin amanuntul psihologic indeosebi, scrisorile dnei T. sunt intru totul admirabile; pana si misterul abtinerii lui Fred, dupa ce o urmarise atat pe dna T., e un element de insatisfactie tulburatoare ce sporeste interesul. Ca scriitorul, ca de obicei, isi inunda apoi cartea cu elemente de cronica si comentariu polemic, intr-un stil descarnat, dar nervos si direct - e un fapt de mai mica importanta. Importanta e numai ascutimea analizei si abilitatea inteligenta a tehnicii psihologice, daca nu si a compozitiei in genere arbitrara.
- Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, 1930;
- Camil Petrescu, Patul lui Procust, 1933.
Epica de analiza psihologica - Camil Petrescu
Epica de analiza psihologica - Gib Mihaescu
Epica de analiza psihologica - Hortensia Papadat - Bengescu
Aceasta pagina a fost accesata de 1427 ori.