Autori > Eugen Lovinescu


Critica samanatorista - Nicolae Iorga



Pozitia criticii la sfarsitul veacului trecut se caracterizase prin lupta criticii "stiintifice" a lui C. Dobrogeanu-Gherea impotriva criticii estetica a lui T. Maiorescu: tot ceea ce, cu o disciplina intelectuala atat de sigura. separase si precizase Maiorescu, fusese dezgradit de criticul socialist; arta a cunoscut, astfel, proclamarea primatului tendintelor moralizatoare si al idealurilor sociale. Prin renasterea misticismului national de la inceputul veacului, conceptul estetic a fost invadat si de ideea nationala; fuziunea eticului constituie, astfel, formula criticii samanatoriste si poporaniste.
Pozitia criticii lui N. Iorga se precizeaza, asadar, mai intai prin confuzia eticului cu esteticul, ingloband apoi si confuzia etnicului, adica luarea in considerare a artei numai prin raportul ei fata de "popor" si al ideii nationale; eticul nu e privit in sine ca o necesitate pura a constiintei morale, ci prin calitatea sa practica, fie de a innobila poporul, fie de a-l reprezenta in notele sale specifice mai bine pastrate in taranime.
Dominata de idee nationala, de obligatia literaturii de a se valorifica prin caractere specifice mai pure la taranime, repectivitatea criticului fata de valorile estetice ale literaturii contemporane straine, in genere, nu putea fi decat limitata pe motive etice; ea a devenit insa si mai limitata fata de noua literatura franceza, pe care o credea in descompunere.
In simbolism, de pilda, el a vazut o "desantare a mintilor" si o "sarlatanie". "Asa-numitul simbolism, sustinea el, cu o convingere nestirbita pana azi, intrucat nu e cu stiinta o farsa, o inselatorie, ori un mijloc de parvenire literara, nu e decat o moda". "Simbolism, sapun literar, care nu curata". Iata termenii cu care era tratata poezia lui Baudelaire, Verlaine, Henri de Regnier, Verhaeren, Moreas, Laforgue, Rimbaud, ce a revolutionat intreaga literatura europeana, singura revolutie poetica pornita din Franta; si cu aceiasi termeni - "literatura infama, excrocherie literara, minti desantate, sarlatanie, literatura de Pantelimon" - se exprima N. Iorga si despre literatura scriitorilor cae au fixat la noi sensibilitatea poeziei contemporane. I-a fost dat, asadar, acestui om de o rara bogatie spirituala si eruditie literara, de un mare talent oratoric, sa se arate neintelegator fata de noua sensibilitate ce se pregatea, de sensibilitatea estetica, fara contingente etice sau morale, ci de sine statatoare; i-a fost dat, prin urmare, acestui director de sensibilitate nationala, sa devina, mai intai, prin actiunea pozitiva a miscarii samanatoriste, interesanta desigur si esteticeste, dar reactionara prin ideologie, si apoi prin actiunea sa negativa de tribun iritat de prefacerile vremii; i-a fost dat, spunem, sa devina un dusman al dezvoltarii firesti a literaturii neamului sau.
Cu o receptivitate estetica atat de limitata, ne ramane sa vorbim si de valoarea instrumentului lui critic. Confuzia eticului, etnicului si esteticului a raspuns, desigur, unui temperament mai mult social decat estetic, dar a raspuns si nevoii de certitudine; divers perceput dupa capacitatea estetica a individului, evoluabil in insusi conceptul sau, fenomenul pur estetic si deci critica estetica nu ofera o indiscutabila baza stiintifica; numai prin inglobarea eticului si etnicului in estetic putem pasi pe un teren mai sigur; notiuni mult mai precise, moralul si imoralul, folositorul si nefolositorul, socialul si antisocialul cad in sfera bunului-simt, certitudinea ia deci locul controversei. Unul temoerament categoric si insetat de toate certitudinile nu-i putea conveni critica estetica, in care certitudinea si nuanta sunt conditiuni de existenta, ci o critica dominata de principii etice sau nationale indiscutabile ce-i ofereau un instrument de o mai mare preciziune si o orientare dogmatica.
Intrebuintarea unui instrument critic atat de nesigur, cand se aplica in domeniul estetic, i-ar fi ridicat oricarui critic literar autoritatea necesara; nu insa lui N. Iorga, care reprezinta personalitatea culturala cea mia covarsitoare a acestui inceput de veac. Nu e vorba numai de stiinta si si de activitatea multilaterala, ci de insasi personalitatea lui de animator al constiintei nationale de creator de valori, personalitate impresionanta si prin puterea convingerii mistice si prin mijloacele ei de expresie. Cei douazeci si cinci de ani incheiati de la actiunea Samanatorului au sters interesul multora dintre problemele discutate, fara sa aiba vreo influenta asupra fotei emotionale a articolelor insesi. N. Iorga trece, in genere, ca un scriitor prolix si fara simtul arhitectonic: si este in cartile sale de eruditie, in care amanuntul invadeaza ideea; in cartile sale personale, el are insa o neegalata putere de contagiune.Multi l-au intrecut prin sobrietate, prin echilibru, prin eleganta; nimeni nu l-a ajuns insa in caldura pasionala: lava incadescenta a prozei sale apostolice nu s-a stins nici pana azi si probabil nu se va stinge, atata timp cat vor exista ochi care sa se plece peste paginile trecutului. In acest scop puterea exploziva a temperamentului e ajutata de mijloace literare unice: ironie, verva, sustinuta pana in cele mai indepartate ramificatii, patetismul, invectiva, sufletul puternic al unei singure idei rationale se leaga in personalitatea lui literara sub forma atitudinii pamfletare. Nu e vorba de violenta verbala cu care criticul a insangerat tot ce nu intra in sfera receptivitatii sale, ci de nota specifica a personalitatii sale pasionale de a izola, de a mari si de a deforma, de a trece, prin urmare, peste realitatea imediata pentru a o proiecta sub forma unei realitati superioare; sub pana sa inflacarata, cele mai comune idei iau forme apocaliptice. Cu mai multa pondere in stabilirea raporturilor, cu mai mult simt al nuantelor si, mai ales, cu mai multa receptivitate estetica el n-ar fi fost decat un critic literar cu o actiune circumscrisa la un public limitat si n-ar fi devenit cel mai mare pamfletar nationalist si animator al constiintei nationale.






Critica samanatorista - Nicolae Iorga


Aceasta pagina a fost accesata de 1023 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio