Autori > Magda Isanos
Strofele poetului bolnav
De trupu-n care ma pindesti, durere,
m-as despartii cu inima usoara,
ca
sa rasar intr-o imprastiere
de iarba si de flori la primavara.
I-o
taina pentru ce i-a trebuit
lui Dumnezeu acest clondir de singe
(dizgratios si greu de minuit),
cind gindul se putea, de-o pilda,
stringe,
scinteietor, pe-aripa unui flutur,
ori intre doua foi de
trandafir,
Care-s asa frumoase cind se scutur
pe-al straturilor verde
cimitir.
De cite ori imi simt putrezaciunea
in care sufletul mi-ai
rasadit,
eu, Doamne, nu-ti contest antelepciunea,
da-mi zic c-a sasea zi
ai obosit.
Strofele poetului bolnav
Aceasta pagina a fost accesata de 729 ori.