Pentru pace mă rog, pentru lucruri uitate şi pentru oameni din singurătate. Un cerc vrăjit se-nchide în jurul lor. Si fruntea-ngheaţă, orele cobor, spre zi, mai albe, orele cobor.
Mă mai rog pentru sângele plin de întuneric şi spaimă, sânge străin, nicicând să nu fie vărsat pe pământ, unde morţii aproape ca florile sunt.