Autori > Stefan Iosif


Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 01



ACTUL III


SCENA I

O piata publica

Mercutio, Benvolio, Un paj si servitori


Benvolio

                                                          Prietene, hai să plecăm acasă.
                                                          E-o zi fierbinte, sunt dușmani pe stradă,
                                                          De-i întâlnim, se face sigur sfadă:
                                                          Pe-arșiță fierbe sângele nebun.


Mercutio

         Apoi și tu-mi ești unul din aceia care, cum trece pragul unei cârciumi, bate cu spada-n masă și strigă: «Dea Domnul să n-am nevoie de tine!» și-apoi, cum i s-a urcat la cap al doilea pahar, scoate spada la cârciumar fără să fie deloc nevoie, firește.


Benvolio

                                                          Sunt eu unul de-aceia?


Mercutio

         Da, da. Ești un turbat de n-ai pereche în toată Italia, tot așa de pornit spre turbare, ca și de turbat în pornirile tale!


Benvolio

                                                          Ei, și mai ce?


Mercutio

         Zău, dacă ar mai fi unul ca tine, în curând n-am mai avea nici unul, pentru că v-ați ucide unul pe altul. Măi, tu ești în stare să te sfădești cu cineva pentru că are în barbă un fir mai mult sau mai puțin ca tine. Te cerți cu altul care vinde castane, fiindcă ai ochi castanii. Ce alt ochi ar putea să găsească asemenea pricini! Capul tău ți-e așa de plin de gâlceavă, ca oul de gălbenuș, și nu o dată ai umblat cu el spart din pricina certurilor tale. Te-ai legat de unul care a tușit pe stradă, pentru că ți-a deșteptat câinele care dormea la soare. N-ai avut bucluc deunăzi cu un croitor pentru că pusese înainte de Paști un laibăr nou? Cu altul pentru că-și legase ghetele noi cu șireturi vechi? Și totuși vii să mă dăscălești asupra firii mele certărețe!


Benvolio

         Da, dacă aș fi așa de zurbagiu ca tine, cred că nu mi-ar da nimeni nici cinci sferturi de ceas pe moșia vieții mele!


Mercutio

                                                          Moșia vieții? Ce prostie!
(Intră Tybalt și alți câțiva)


Benvolio

                                                          Pe capul meu, iată, vin Capuleții!


Mercutio

                                                          Și pe călcâiul meu, n-am zor de ei!


Tybalt

         Urmați-mă de-aproape... Bună-seara, signori! O vorbă cu unul din voi!


Mercutio

         Numai o vorbă cu unul din noi? Fii mai darnic: adaugă la vorbă și-o lovitură!


Tybalt

                                                          Sunt gata chiar s-o fac, de-mi dai prilejul!


Mercutio

                                                          N-ai putea să ți-l iei singur, fără să ți-l dăm?


Tybalt

                                                          Mercutio, ții hangul lui Romeo...


Mercutio

         Hangul? De ce? Suntem noi lăutari? Dacă ții cu orice preț să fim lăutari, apoi îți vor asurzi urechile numai cu note discordante! Iată arcușul meu; așteaptă, ai să vezi cum o să te facă să joci. Mii de draci! Hangul!


Benvolio

                                                          Suntem în piața publică aici,
                                                          Ori căutați un loc mai liniștit;
                                                          De nu, deliberați cu sânge rece.
                                                          Sau să plecăm. Aci-s mulți gură-cască.


Mercutio

                                                          De-aceea au ei gură: ca s-o caște.
                                                          Nu, nu mă mișc de dragul nimănuia!
(Intră Romeo)


Tybalt

                                                          Signore, mergi în pace, iată-mi omul!


Mercutio

                                                          M-aș spânzura de ți-ar purta livreaua!
                                                          Ieși pe teren și el te va urma:
                                                          Acolo poate fi el omul tău!


Tybalt

                                                          Iubirea care ți-o nutresc, Romeo,
                                                          Mă face doar să-ți spun: Ești un nemernic!


Romeo

                                                          Pricina ce mă face să-mi fii drag
                                                          Îmi stâmpără mânia cuvenită
                                                          Slalutului tău, Tybalt. Nu-s nemernic.
                                                          Rămâi cu bine. Tu nu mă cunoști.


Tybalt

                                                          Ocara ce-mi făcuși n-o speli, băiete,
                                                          Doar cu atât. Întoarce-te. În gardă!


Romeo

                                                          Dar nu te-am pcârât deloc, ți-o jur.
                                                          Mi-ești drag mai mult decât ai bănui,
                                                          Deci până ce vei ști tot ce mă face
                                                          Să-ți fiu prieten, bune Capulet -
                                                          Un nume scump azi mie - mergi în pace!


Mercutio

                                                          Nu pot răbda atâta umilire!
                                                          Alla stoccata[17] va să biruiască. (Trage spada)
                                                          Hei, șoricare Tybalt, nu poftești?


Tybalt

                                                          Dar ce poftești tu, câine, de la mine?


Mercutio

         Nimic, bunule prinț al pisicilor, nimic decât una din cele nouă vieți ale dumitale, pe care vreau să ți-o storc, și, după cum mă vei trata, șă ți le tărbăcesc și pe celelalte opt ce-ți mai rămân. Haide, trage spada de urechi afară, dacă nu vrei să ți le tai pe ale tale cu spada mea.


Tybalt

                                                          Sunt la plăcerea dumitale! (Trage spada)


Romeo

                                                          Mercutio, întoarce-ți spada-n teacă.


Mercutio

                                                          Signore, știi acel faimos passado!


Romeo

                                                          Aruncă-ți Benvolio, -ntre ei!
                                                          Tybalt! Mercutio! Nu vi-i rușine?
                                                          Nelegiuire! Ducele-a oprit
                                                          Bătăile pe străzile Veronei!
                                                          Tybalt! Mercutio! Stați!
(Tybalt, pe sub brațul lui Romeo, rănește pe Mercutio și pleacă cu ai săi)


Mercutio

                                                                              Vai, sunt rănit!
                                                          Ah, ciuma cadă pe-ale voastre case!...
                                                          Nu l-am atins? Se duse?


Benvolio

                                                                              Ești rănit?


Mercutio

                                                          M-a zgâriat cotoiul! M-a dat gata!
                                                          Dar, drace! E de-ajuns... Unde mi-i pajul?
                                                          Mișelule, dă fuga, ad-un doftor!
(Pajul pleacă)


Romeo

                                                          Prietene, n-ai grijă. Rana ta
                                                          Nu poate fi așa de gravă.


Mercutio

         Nu, nu e adâncă chiar ca o fântână, nici largă ca o ușă de biserică... dar e destul, ajunge. Întrebați mâini despre mine, și veți găsi că sunt un om foarte tăcut. Am încheiat-o, credeți-mă, cu gluma vieții... Ciuma să vă mănânce casele voastre amândouă! Drace! Auzi, să mă zgârie de moarte, un câine, un chițoran, un guzgan, un cotoi! Un fanfaron, un mișel care miroase a condică de socoteli... Cine dracu te-a vârât între noi? Sub brațul tău am fost rănit, Romeo!


Romeo

                                                          Crezusem că fac bine.


Mercutio

                                                          O, du-mă undeva-n vecini, Benvolio!
                                                          Altcum leșin... Ciuma să vă mănânce!
                                                          Casele voastre au făcut din mine
                                                          Ospăț de viermi, am încasat-o bine,
                                                          Vai, și pe veci, casele voastre!...
(Mercutio iese sprijinit de Benvolio)


Romeo

                                                          Vai, tânărul acesta care este
                                                          Cu Ducele de-aproape înrudit,
                                                          Prieten bun al meu, primește moartea
                                                          Din vina mea; și numele meu bun
                                                          E pângărit de-ocările lui Tybalt,
                                                          Lui Tybalt ce de-un ceas e ruda mea.
                                                          O, dulce Julieta, ce nevolnic
                                                          Făcu din mine frumusețea ta
                                                          Și cum mi-a strins în piept orice putere!
(Benvolio se întoarce)


Benvolio

                                                          Romeo! mort e vrednicul prieten.
                                                          Viteazu-i suflet s-a-nălțat la nori,
                                                          Disprețuind pământul prea devreme.


Romeo

                                                          Restriștea zilei de-azi plutește-asupra
                                                          Acelora ce vin și mai cumplite.
(Tybalt se întoarce)


Benvolio

                                                          Se-ntoarce furiosul Tybalt.


Romeo

                                                                                       Teafăr?
                                                          Triumfător? Și bunul meu prieten
                                                          Ucis. O, zboară către cer, blândețe!
                                                          O, du-mă tu, mânie cu-ochi de flăcări!
                                                          Ia-ți, Tybalt, înapoi «nemernicule»,
                                                          Ce mi l-ai dat, căci sufletul viteaz
                                                          Al lui Mercutio plutește încă
                                                          Deasupra capetelor noastre și
                                                          L-așteaptă doar pe-al tău să-l însoțească:
                                                          Ori tu, ori eu, de nu chiar amândoi
                                                          Îl vom urma!


Tybalt

                                                                            Nenorocitule!
                                                          Tu doar i-ai fost tovarăș și se cade
                                                          Tu să-l urmezi.


Romeo

                                                                            Aceasta hotărască!
(Se bat. Tybalt cade)


Benvolio

                                                          Romeo, fugi! Poporul e-narmat.
                                                          Tybalt ucis! Nu sta așa pierdut!
                                                          Fugi, Ducele la moarte te condamnă,
                                                          De vei fi prins! Fugi! Fugi!


Romeo

                                                                        Amar de mine!
                                                          Sunt jucăria soartei!


Benvolio

                                                                        Ce aștepți?
(Romeo plaecă. Vin cetățeni)


Un cetatean

                                                          Hei, încotro fugi mișelul care
                                                          Ucise pe Mercutio? Pe unde
                                                          A apucat-o ucigașul Tybalt?


Benvolio

                                                          Acolo zace Tybalt!


Un cetatean

                                                                              Ne urmează!
                                                          În numele principelui Veronei!
(Intră Ducele cu suită, Montague, Capulet, soțiile lor și alții)


Ducele

                                                          Ce s-a făcut, unde-s nelegiuiții
                                                          Care-au stârnit iar sfada?


Benvolio

                                                                              Nobil duce!
                                                          Eu pot să spun mai bine ca oricare
                                                          Cum s-a-ntâmplat nenorocita luptă.
                                                          Acel ce pe Mercutio-l ucise
                                                          E-aici ucis de mâna lui Romeo.


Contesa Capulet

                                                          Tybalt, nepotul meu, nepot de frate!
                                                          O, duce! O, nepoate! O, bărbate!
                                                          O, frate, sângele tău curge!... Duce,
                                                          Fii drept și pentru sângele vărsat
                                                          Jertfește sânge Montague!... Nepoate!
                                                          Nepoate!


Ducele

                                                                              Spune tu, Benvolio:
                                                          Cine-a stârnit acestă sfadă?


Benvolio

                                                                              Tybalt,
                                                          Ucis aici de mâna lui Romeo.
                                                          Romeo i-a vorbit frumos, rugându-l
                                                          Să meargă-n pace și să-și schimbe gândul,
                                                          I-a spus chiar și de-nalta-vă poruncă,
                                                          Aceasta pe-un ton blând, și stând plecat,
                                                          Privind senin, cercând să-mpace sfada;
                                                          Dar nu-mblânzi pe Tybalt, ce s-aruncă
                                                          Orbiș[18] cu spada-n pieptul lui Mercutio;
                                                          Acesta, ațâțat, întoarce spada
                                                          Spre a lui Tybalt, înlăturând c-un gest
                                                          Plin de dispreț mortala lovitură,
                                                          Spre-a i-o trimite înapoi lui Tybalt,
                                                          A căruia iuțeală i-o parează.
                                                          Romeo strigă tare:«Stați, prieteni!
                                                          Opriți-vă!» Și vrând să-i despărțească,
                                                          Mai repede ca vorba, brațul lui
                                                          Dibaci abate armele fatale.
                                                          Sub brațul său nenorocita spadă
                                                          A lui Tybalt scrutează scumpa viață
                                                          A bravului Mercutio. Tybalt fuge,
                                                          Dar iar se-ntoarce la Romeo, care
                                                          Acum nutrește dor de răzbunare.
                                                          Ca fulgerul se-ncaieră, și până
                                                          Să-i fi putut desparte, cade Tybalt,
                                                          Romeo-atunci se-ntoarce și fugi;
                                                          Pun capul meu zălog, de nu-i așa.







Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 01
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 01 (continuare)
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 02
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 03
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 04
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 05
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 05 (continuare)
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 01
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 02
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 02 (continuare)
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 03
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 04
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 05
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 06
Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 01
Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 01  (continuare)
Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 02
Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 02 (continuare)
Romeo si Julieta - Dictionar


Aceasta pagina a fost accesata de 764 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio