Autori > Stefan Iosif
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 04
ACTUL I
SCENA A IV-A
O strada - Romeo, Mercutio, Benvolio cu cinci sau sase Masti, Purtatori de torte si altii
Romeo
Să ne slujim de-un logos scurt drept scuză?
Sau să lăsăm în pace biata muză!
Benvolio
Azi nu mai sunt la modă ceremonii
De-acestea, prin saloanele Veronei.
La ce-ar sluji Amor, cu o eșarfă,
Ca un tătar c-un arc pestriț o marfă
Ce-aruncă numai spaima printre fete
Ca o momâie într-un stol de vrăbii?
Pot să ne ia în ochi dacă le place.
Jucăm un dans, sau două și plecăm.
Romeo
N-am chef să sar. Să mi se dea o torță,
Tot sunt eu sumbru: vreau să fac lumină.
Mercutio
Ba trebuie să joci, Romeo dragă!
Romeo
Ușor de voi, cu inima ușoară
Și cu pantofi ușori; sufletul meu
Ca plumbul mă apasă la pământ,
De nu mai pot să mă urnesc.
Mercutio
Tu ești
Înamorat: lui Amor deci îi cere
Aripile și-avântă-te în sfere!
Romeo
Sunt prea adânc străpuns de-a lui săgeată,
Spre-a mă-nălța pe-aripile-i ușoare
Deasupra grelei mele suferinți.
Mă prăbușesc sub greaua lui povară.
Mercutio
Te prăbușești? Fii dar și tu povară:
Și cum e gingaș, lesne-l poți înfrânge.
Romeo
Amorul gingaș? Nu, brutal și crud
Și arțăgos: ca spinul el te-nțeapă.
Mercutio
De-i crud, fii crud, și-nțeapă-l de te-nțeapă,
Și cred că-i trece pofta să re-nceapă...
O mască dați-mi! Mască pentru mască!
De-acuma ochii săi n-au să-mi cunoască
Defectele și masca va roși
În locul meu.
Benvolio
Băteți la ușă, și
Hai să intrăm. Și-odat' intrat, oricare
Să-și pună sprinten labele-n mișcare.
Romeo
O torță! Cei cu inima ușoară
Pot gâdila cu tălpile podeaua
Nesimțitoare. Eu doar, vorba veche,
Țin lumânarea și mă uit la ei...
Și-oricât de viu e jocul, stau pe loc.
Mercutio
Noi te vom scoate din acest băltoc
În care zaci, vârât până-n urechi.
Haidem, că cheltuim lumina zilei.
Romeo
Cum asta?
Mercutio
Vreau să spun că pierdem vremea,
Parc-am aprinde lămpi ziua-n amiază;
Dar noi cu tine-avem intenții bune,
Și-i de cinci ori mai mult bun simț în ele
Ca-n cinci cuvinte care scânteiază
De spirit.
Romeo
Toți avem intenții bune,
Dar și nebune...
Mercutio
Pentru ce nebune?
Romeo
Azi noapte am avut un vis.
Mercutio
Și eu!
Romeo
Și ce-ai visat?
MERCUITO
Se-nșală visătorii.
Romeo
Dar ce visează-n somn e-adevărat.
Mercutio
Văd că Regina Mab azi noapte, dragă,
Te-a cercetat. În lumea zânelor
Ea-i zâna-moașă, care le dezleagă.
Ea vine, nu mai mare ca agata
Pe inelarul unui alderman[5],
Purtată de puzderii, și se plimbă
Pe nasurile celor care dorm.
Cu spițele din fire de păianjen,
Cu coviltir din aripi de lăcustă,
Cu frânele din raze moi de lună,
Având drept bici un picioruș de greier,
Cu-o pleasnă[6] dintr-un tir de funigel,
Ca vizitiu o gâză-n haină sură,
Micuță ca un vierme cuibărit
În deștul unei slujnici somnoroase;
Careta ei e-o coajă de alună
Scobită de dulgherul veveriță,
Sau cariul meșter, ce-i din zile vechi
Rotar la zâne. Și cu-acest alai
Colindă ea în fiecare noapte
Prin creierul celor îndrăgostiți
Și ei visează dragoste. Aleargă
În goană pe genunchi de curtezani
Și ei visează numai reverențe,
Pe degetele oamenilor legii
Și ei visează grase onorarii.
Pe buzele frumoaselor ce-n taină
Visează sărutări, și-ades le umple
De bube Mab cea rea, fiindcă-s unse
Cu dresuri ce le strică răsuflarea.
Vr-unui curtean i-aleargă peste nas
Și el miroase-n vis o slujbuliță,
Când gâdilă la nas pe vreun egumen[7]
Cu vreo codiță de purcel de dijmă,
Și el visează vreo pomană bună;
Când pe grumazul vreunui dârz războinic
Trecând, el vede capete tăiate,
Asalturi, breșe, spade spaniole,
Și chefuri nesfârșite, și-n urechi
Îi uruie ca toba, se deșteaptă
Și-n spaimă-njură-o rugăciune-două,
Apoi adoarme iar. Tot Mab aceasta
Încurcă noaptea coamele la cai
Și face noduri fermecate, care,
Când le descurci, ți-aduc nenorocire.
Ea este strigă[8] ce pe fete mari
Le culcă pe spinare și le-nvață
Să țină pe bărbați; e vrăjitoarea...
Romeo
O, taci, Mercutio! Vorbești nimicuri...
Mercutio
Da, ai dreptate, căci vorbesc de visuri
Ce-s doar prăsila unor creieri leneși
Născute din închipuiri deșarte
Ca aerul, mai nestatornice
Ca vântul ce dezmiardă-o clipă sânul
De gheață-al nordului și-ntoarce fruntea
Apoi spre sudul cel stropit de rouă.
Benvolio
Dar vântul care spui ne suflă nouă
Ospățul de sub nas. Sosim târziu...
Romeo
Mă tem că prea devreme. Nu știu ce
Mă face să presimt că o restriște
Ce-atârnă încă-n stele, își pornește
Sinistru-i zbor spre-acest ospăț nocturn,
Și vine printr-o moarte timpurie
Să pună capăt astei vieți deșarte.
Dar Cel ce cârmuiește-n pribegie
Pe muritori va ști să poarte grijă
Și de vintreaua[9] mea... Haidem, să mergem,
Voioși tovarăși!
Benvolio
Toboșari, sunați!
(Pleacă)
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 01
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 01 (continuare)
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 02
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 03
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 04
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 05
Romeo si Julieta - Actul 01 - Scena 05 (continuare)
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 01
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 02
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 02 (continuare)
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 03
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 04
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 05
Romeo si Julieta - Actul 02 - Scena 06
Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 01
Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 01 (continuare)
Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 02
Romeo si Julieta - Actul 03 - Scena 02 (continuare)
Romeo si Julieta - Dictionar
Aceasta pagina a fost accesata de 670 ori.