• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Thogrul si strajerul

de Saadi   



Odata, cind, pe-o noapte furtunoasa,
Thogrul trecea pe ling-un biet strajer
si la vazut in bunda-i zdrenteroasa
Cum zgribura, invinetit de ger,
ii zise, caci era milos din fire :
- Am sa-ti trimit pe loc o haina groasa.
Zicind asa, cu inima-mpacata
Intra-n palatu-i plin de stralucire :
Acolo insa-i rasari in prag
Sotia lui, faptura minunata,
Care-l primi zimbind cu-atita drag,
incit uita fagaduiala data
Precum uita si pe strajer si gerul.

Dar ia aminte tu ce-a zis strajerul :
A zis : - O, rege, tu m-ai dat uitarii,
Caci ai dormit in raiul desfatarii,
Ai dus-o noaptea intr-un vis placut,
Ce-ti pasa noaptea mea cum a trecut !

Ce-i pasa caravanei care scapa
De-aceia ce-n nisip isi afla groapa !
Un blind noroc te leagana in somn,
Ai calauza buna si esti domn,
Nu te opreste dealul, valea, nu.
La cei ramasi gindesti vreodata tu ?...
De pe camila-nalta cit un munte,
Simti tu ce-i valea grijilor marunte ?
Voi, cari, sub cald poclit, traiti ca-n cer,
Ginditi la cei ce-n frig si foame pier.





Thogrul si strajerul


Aceasta pagina a fost accesata de 721 ori.