• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Excelsior

    de Henry Wadsworth Longfellow    


    Spre seara, printr-un satisor
    Din Alpi, un tanar calator
    Trecea purtand prin nea si vant
    Un steag cu-acest strain cuvant:
    Excelsior!

    Sub geana-i ochiu-ntunecos
    Sclipea ca palosul taios,
    si, ca din corn de-argint, senin,
    Suna cuvantul cel strain:
    Excelsior!

    Lumini de prin bordeie, rar,
    Bateau în fata-i, si, bizar,
    Ghetarii-n noapte straluceau,
    si straniu buzele-i sopteau:
    Excelsior!

    - E un prapad în munti acum! -
    Îl sfatuieste-un mos pe drum -
    Paraul e sivoi turbat...
    El murmura ne-nduplecat:
    Excelsior!

    - O, vin', o fata i-a soptit,
    La pieptul meu, pribeag trudit!
    În ochi-albastri-nlacrimati
    Priveste-oftand, înalt-un brat:
    Excelsior!

    - O, nu intra-n bradetul des,
    Lavinele în drum îti ies!
    Îi striga-n vale un pastor.
    El pasa drept, nepasator:
    Excelsior!

    si-n zori, cand clopotul din schit,
    Vibrand sonor si lamurit,
    Pe frati la ruga i-a chemat,
    Din stele-un glas a rasunat:
    Excelsior!

    si cainele-a descoperit
    Un pelerin întroienit.
    Pe pieptul sau un steag - drept scut -
    Cu-acel cuvant necunoscut:
    Excelsior!

    si tainic mortul suradea
    Spre soarele ce rasarea,
    si mandru, ca o stea cazand,
    Cazu din cer un strigat bland:
    Excelsior!




Excelsior


Aceasta pagina a fost accesata de 720 ori.