Autori > Stefan Iosif
Apostolul - Fragment 14
XIV.
Ramasera-mpreuna
Femeie si barbat
Nu-i cununa vreun preot,
Ci Dumnezeu si dragostea.
Credinta nu-si jurara,
Nu le veni pe buze vorba asta,
Ci o lasara neatinsa,
Cum trebuia sa stea acolo,
Si chiar de-aceea a ramas curata
Ca steaua-n cer.
Trecura fericite zile
Si luni ... iar lumea nu stia
Ca ei traiesc, si nici ei nu stiau
Ca este lume in afar' de ei.
Dar vocea sufletului sau
Se ridica in tanar
Si aspru ii vorbi:
"Desteapta-te, desteapta-te,
Tu, care te-ai nascut
Pe seama altora, nu pentru tine!
Ori ti-ai uitat chemarea?
Sus, sus, incepe-ti opera!"
Si zise si mai aspru inca
O alta voce, grija zilnica:
"La lucru, ca altfel
Muriti de foame amandoi,
Si maine-poimaine toti trei!"
Se asternu la munca si a scris asa
Cum ii sopti in taina sufletul -
Vrednic de el si liber.
Pe urma dete unui editor
Sa-i tipareasca scrierea.
Acela o ceti si zise:
-Esti un om mare, domnule,
Si un mare nebun.
E minunat, e splendid tot ce-ai scris,
Ba numai Rousseau n-a scris asa frumos,
Ci esti nebun, de crezi
Ca poti sa tiparesti asa ceva!
N-ai auzit de faima
Cenzurei? ... Daca nu,
Apoi sa-ti spun eu ce-i cenzura.
Cenzura e batoza iadului,
Ce imblateste snopii nostri,
Ragindu-le samanta, adevarul,
Iar pleava o azvarle-apoi
In ochii celor multi.
De nu ma crezi, incearca;
Si eu ma leg sa-nghit un glont de plumb
De fiecare fir de adevar
Pe care l-o scapa batoza.
Iar daca nu-ti convine,
Atuncea scrie numai pleava
Ce capiaza si innebuneste;
In toate partile o poti gasi,
Ba te si premiaza inca...
Dar tanarul
Se-ntoarse buimacit acasa, parca
S-ar fi izbit cu capul de un zid.
Se aseza la masa si se hotari
Sa scrie bland, frumos, usor
Si atat de neted
Ca mana cenzorului
S-alunece ca si pe catifea.
Cand ispravi de scris,
Vazu cu spaima ca e si mai liber,
Si mai amar ca inainte.
Asa de zeci de ori, de-o suta,
Scria si iar scria din nou,
Apoi rupea ce-a scris, vazand
Ca nu se da pe brazda.
Acuma se incredinta
Ca toate ce se tiparesc
Sunt vorbe fara de folos,
Iar ce-i folositor multimii
Nu iese la lumina zilei.
-Ingrozitor! striga atunci,
Nu-i chip sa-mi spun si eu cuvantul?
Si trebuie ca sa-mi innadus
Vapaia sufletului meu
Ce ar aprinde lumea-ntreaga
Si sa ma mistui in tacere?
Ori sa-mi reneg rcedinta,
Credinta mea cea sfanta?
Cu raii sa ma prind tovaras,
Cu cioclii omenirii?
Nu, asta nu se poate!
Mai bine mort de foame,
Sfarsesc viata mea asa
Precum am inceput-o -
Sa fur, sa cer si sa slujesc mai bine
Decat sa scriu o litera macar
Ce nu s-ar ridica
Senina din izvorul mintei mele
Decat sa bat
Pe cel mai palid gand al meu
Pecetea nemerniciei!
Va zic adio, ganduri sfinte,
Voi, robi incarcerati,
Creierul meu va fi sicriul vostru...
Oh, totusi nu,
Voi nu puteti muri,
Ci va veni odata ziua cand
Se va deschide inchisoarea voastra,
Si veti cutreiera pamantul,
Bland raspandind lumina si caldura,
Ca razele de soare!
Si astfel tanarul
Lasa in tihna gandurile sale,
Si ca sa aiba paine-n casa,
Le prescria pe ale altora.
Amara munca. Poate mai amara
Decat a unui taietor de lemne!
De dimineata incepea si seara ispravea,
Adeseori si lampa il vedea
Cum isi petrece noptile,
Si adormea ea inaintea lui.
Si dup-atata oboseala,
Destule ori era pustie masa,
Si iarna alba
Ii zugravea pe geamuri flori de gheata,
Si lacramile inghetau
In ochii tinerei femei...
Ci nu putea sa-nghete
Simtirea lui aprinsa, vecinica.
Asa venira ani, trecura ani,
Spori familia,
Trei la-nceput, pe urma patru.
Si impatrita e mizeria
Sus in mansarda mica,
Ai careia pareti
Sunt zugraviti de ploi, in dungi,
Si-i infloreste mucigaiul.
Si unde dorm cei trei in pat,
Copiii si cu mama,
Iar la picioarele lor,
Pe un mindir de paie
Barbatul zace ... Raza cea dintaia
A soarelui, care rasare,
Atinge fruntea adormitului barbat,
Ca o coroana d-aur:
O luminoasa, calda sarutare
Trimisa de la Dumnezeu.
Apostolul - Fragment 09
Apostolul - Fragment 10
Apostolul - Fragment 11
Apostolul - Fragment 12
Apostolul - Fragment 13
Apostolul - Fragment 14
Apostolul - Fragment 15
Apostolul - Fragment 16
Apostolul - Fragment 17
Apostolul - Fragment 18
Apostolul - Fragment 19
Apostolul - Fragment 20
Aceasta pagina a fost accesata de 544 ori.