Autori > Stefan Iosif

Reinviere

1.

Plutesc in aer glasuri fermecate,
Vestindu-mi pretutindeni primavara !
Vazduhul scinteiaza sub povara
Margaritarelor din cer picate...

Fugiti departe, griji intunecate !
Vreau sa traiesc din zori si pina seara,
si vreau sa cint ! Vreau sa ma-mbat de para
Eterna a iubirii nesecate.

Ca ciocirlia ce-n vazduh s-avinta,
si-acolo-n cer se leagana si cinta
Pin' ce-ameteste iar, cazind pe lanuri ;

Asa-n pornirea sfintelor elanuri
Se-nalta sufletu-mi spre tine, Soare !
si cade iar din slavi ametitoare...

2.

Iubesc, si-mi pare ca-i intiia oara !
Un tainic dor de viata ma imbie.
Simt inima batindu-mi tot mai vie
Atunci cind eu credeam ca vrea sa moara.

Uimit, dezgrop din suflet o comoara
Ce-ar fi pierit cu mine-n vesnicie ;
Natura-ntreaga astazi reinvie,
Mai falnica decit odinioara...

Vegheaza in noi porniri de viata noua
si nici nu stim cum izbucnesc deodata
Din departate-ascunse-adinci izvoare...

De-acum pot chiar sa mor... Nu-mi fuse oare
Cea mai inalta fericire data ?...
Puteri dumnezeiesti, osana voua !

Reinviere

Aceasta pagina a fost accesata de 828 ori.