Autori > Stefan Iosif
Vara - 1902
Asfinteste. Printre ramuri
Aurite-n foc de soare,
Tremura nenumarate
Mici feresti stralucitoare.
Sub artar, plecat, mosneagul
sade cu luleaua-n gura,
Pare ca-i cioplita-n piatra
Luminoasa lui figura...
Joaca in vazduh tintarii ;
Pe furis, prin frunza rara,
Ca un zgomot de sopirle
Dracusorii se strecoara,
Ici si colo doar s-arata
Printre crengile miscate,
si, pititi, soptesc in umbra,
Se ghiontesc, rid pe-nfundate...
Dind semnal intregei cete,
Cel din urma-n fund dispare...
- Cauta-i de-acu, baiete !
Muta sta gradina mare...
Tresarind, paseste-n taina,
Doar prin foi adie vintul...
Sta si-asculta... Unde-s oare ?
Nu se stie ca pamintul !
Mosule, tu stii, pesemne,
Stai cu degetul la gura,
si, zimbind siret, ce dulce
Amintirile te fura...
Dar deodat' s-aude-un tipat,
si din nalta balarie
Sare o fetita blonda
Ca un fir de papadie !
Geaba fuge nebuneste
Ca sa scape de strengar...
Din tufisuri, pretutindeni,
Alte capete rasar...
E un haz ! Cu larma mare,
Toti, jucind, se string in drum,
si bunicul ride tare
Pipa scuturind de scrum...
Vara - 1902
Aceasta pagina a fost accesata de 796 ori.