Autori > Stefan Iosif
Mergeam in intunerec si fara nici o tinta
Mergeam in intunerec si fara nici o tinta,
Cu fruntea incretita, cu ochii in pamint,
Sa pling de mult uitasem, uitasem chiar sa cint,
Caci fericit e-acela ce plinge-amar sau cinta
Atuncea cind se simte mai trist si mai infrint !
si ai venit odata cu mindra primavara,
Tu, primavara mindra a vietii mele, Li !
Cum te vazu pribagul, pe loc se-nveseli.
si soare-n cer s-aprinse, si ciocirlii cintara,
si-un rai de viata noua deodata ne-nvali.
si s-a patruns de farmec fiinta mea intreaga
Cind tu mi-ai spus o vorba si mi-ai soptit cu drag...
Eu ma duceam spre moarte, tu m-ai intors din prag...
- Fii binecuvintata pe cit ii esti de draga,
Stapina adorata a fostului pribag !
Mergeam in intunerec si fara nici o tinta
Aceasta pagina a fost accesata de 689 ori.