• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Cind a fost sa moara Stefan

I.

Cand a fost sa moara Stefan,
Multa jale-a fost in tara:
Cate brate-n deznadejde
Catre cer nu se-naltara?

Cate jertfe la altare,
Cata smirna si tamaie,
Pentru ca viteazul Stefan
Viu si teafar sa ramaie!

Se parea ca nici pamantul
Nu se-ndura sa-l primeasca
Pe-acel ce-a fost prea vrednic
Peste tot sa-l stapaneasca,

Si de groaza si durere
S-a cutremurat pamantul
Ca in ziua rastignirii
Celui ce-a vestit cuvantul...

II.

Cand a fost sa moara Stefan,
Multa jale-a fost in tara.
Cine ar putea sa spuna
Cate inimi sangerara?

Iarna grea ca niciodata
Si o foamete cumplita
S-abatura-n anul cela
Peste tara lui iubita.

Insa nici pe patul mortii
Nu putea s-o dea uitarii
Cela ce pe drept fusese
Poreclit: Parinte-al tarii...

Langa patul sau chemandu-i,
Mangaie pe toti sarmanii,
Plang si ii saruta mana
Vaduvele si orfanii.

Plang si-l binecuvanteaza,
Si se-ntorc pe la caminuri,
Iar boierii zi si noapte
Stau la patul sau de chinuri...

III.

Cand a fost sa moara Stefan,
Multa jale-a fost in tara:
Langa patul sau de chinuri
Toti boierii s-adunara.

In cerdac cerand sa-l duca,
A luat in maini ocheana,
Sa mai cate inc-o data
La Moldova lui, sarmana!

Si de ce-a vazut intr-insa
L-a cuprins intai fiorul -
In ocheana fermecata
El citise viitorul!

Veacuri negre de urgie,
Si de lupte, si de jale
S-aratara, intr-o clipa,
Fulgerand, privirii sale...

................................

V.

Dar cu dangat plin de jale
Mii de clopote dau veste:
"Stefan-voda al Moldovei,
Stefan-voda nu mai este!".

Trista-i Manastirea Putnei,
Portile-i deschise-asteapta
Stralucit convoi ce vine
Si spre ele-ncet se-ndreapta.

Este Stefan. Azi strabate
Cel din urma drum prin tara,
Dar pe unde trece-acuma
In mareata zi de vara,

Plange dealul, plange valea,
Plang padurile batrane,
Si norodu-n hohot plange:
"Cui ne lasi pe noi, stapane?"

.......................................





Cind a fost sa moara Stefan


Aceasta pagina a fost accesata de 800 ori.