Autori > Stefan Iosif
Isus
Vegheaza-n colt a candelei lumina,
invaluind icoana-n raze pale :
Isus, copil, la sinul maicei sale ;
Pastori se mira, magi i se inchina.
Un zimbet linistit, blind, fara vina,
si totusi nu stiu ce ascunsa jale,
Ce presimtiri de chinuri ideale
Umbresc in taina fata lui divina.
stiai de-atunci, Isuse, tu c-odata,
Iubind prea mult pe oameni, drept rasplata,
Vei indura batjocura si-amarul,
si-ncununat cu spini, urcind Calvarul
Pe umar crucea singuri ti-o vei duce
si vei muri, strigind la cer, pe cruce ?...
Isus
Aceasta pagina a fost accesata de 788 ori.