Autori > Stefan Iosif


Gruia



Jos, sub nucul urias,
Gruia adormise -
Doarme ca un copilas
Leganat de vise.

Palosu-i atirna-n cui,
Aninat de-o craca ;
Murgul paste-n voia lui,
De urit sa-i treaca.

"Scoala, Gruio, drag copil,
Scoala, Gruio draga !
Au nu vezi cum vin tiptil
Turcii si te leaga ?

Turcii vin s-aduc cu ei
Funii de matase,
Funii rasucite-n trei
si-mpletite-n sase..."

Bate vintul catinel,
Pletele-i mingiie -
Turcii se-ngrozesc de el,
String de capatiie.

Bate vintul mai avan,
Pletele-i zburleste ;
Turcii pling: "Aman ! Aman !"
Gruia se trezeste.

- Mai, dar greu ce-am fost dormit
Zice si se mira.
Ori paiangeni au venit
si ma invelira ?

Ia sa misc putin din mini,
Poate m-oi desface -
Alelei, pui de pagini,
Nu veniti incoace ?...

Sar fringhiile in trei
si plesnesc in sase,
Turcii fug ca vai de ei,
Fug cu moartea-n oase.

Salta Gruia si - hai-hui ! -
Sus pe cal s-arunca,
Clocota pe urma lui
sapte vai si-o lunca.

Tropota copitele,
Pulberea o scurma -
Turcii-si pierd saritele,
Alungati din urma.

Surpa Gruia schelele,
Coborind la vale -
Turcii-si pierd giubelele
si papucii-n cale.

Dunarii fac turcii vad,
Trasnet este Gruia.
sapte popi la tarigrad
Cinta: "Aleluia!".




Gruia


Aceasta pagina a fost accesata de 858 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio