• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Prolog la serbarea numelui preainaltatului nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30

Persoane
TIMPUL
ISTORIA
POEZIA
PACEA
LIBERTATEA
COMERCIUL - perosane tacute

TIMPUL

Mai vechi si decat lumea, am fost de fata la zidirea ei; am vazut pe rand neamurile in zgomotul slavei si al bucuriei, in varful stralucirii lor, si m-am uitat pe urma si la a lor tarana zacand in tacerea mortii, si muschiul veacurilor inverzea dasupra faptelor mainilor lor.

Peste monumente si generatii am trecut, si am vazut in urma-mi gramadindu-se a lor cenusa si vijeliile veacurilor spulberandu-o in vaile uitarii.

in zborul meu cel repede las in urmele mele veacuri, va aduc timpii anului, icoana varstei voastre, fac sa rasaie soarele si sa apuie intru a sa slava; si m-am uitat inapoi si am vazut veacurile de la zidirea lumii ca ziua de ieri !!? Universul intreg, pamant, stele si toate planetele se vad supuse la a mea darapanare, si insasi lumina acestui soare se va stinge inaintea trecerii mele. Numele numai si slava facatorilor de bine ai omenirii sunt neatinse de mana-mi atotdarapanatoare; in sanul meu le port, si vecinice ca mine vor ramanea in toate veacurile. in registrul veacurilor si al meu sunt trecute pana la una faptele tuturor muritorilor, de la monarh si pana la rob, si il voi deschide odata de fata a toata lumea si a stapanului ei. Sunt un geniu trimis sa zbor asupra universului, spre a se folosi de mine numai pana sunt de fata; am trecut odata — trecut sunt pentru toate veacurile.

Unde stiu sa se foloseasca de mine, zilele cele fericite ce vin dupa aceasta ma fac neschimbat, si aceasta neschimbare pare ca ar zabovi cursul meu.

Oarecand in Italia m-am zabovit intre stramosii vostri: am trait intre dansii si le-am adus veacul de aur. La voi am venit acum si v-am adus ziua de astazi, zi de sarbatoare voua. Ferice de printii aceia ce si-n viitorime isi lasa al lor nume, un nume de marime si-n veci de sarbatoare.


ISTORIA

Peste veacuri privegheaza al meu ochi; monarsii si neamurile ce au fost asupra pamantului eu le infatisez viitorimii astfel precum au fost: adevarul este d-alaturea mea. Egiptul, Grecia, Roma au stralucit odata; si mi-am intors ochii inapoi, si pare ca n-am mai stat! Strasnicia legilor si paza lor le-au inaltat intru slava; nesocotinta si abaterea de la dansele au daramat din temelie aceste colose de mare cuviinta si de libertate.

Marcu Aureliu, cu a sa blanda si inteleapta obladuire, Titu si altii impodobesc foile mele, si mi-e fala a-i arata stapanitorilor pamantului; Neron ma ingrozeste, si cu sangele noroadelor lui si al mucenicilor am scris a lui viata, si va fi spre vecinica ocara a puterii.

Pe ruinele imparatiilor m-am asezat, unde sila nu poate stramtora a mea pana si unde adevarul imparateste in toata stralucirea lui si, avand inainte-mi umbrele celor ce au folosit si au ingrozit omenirea, cu faptele lor am dat invataturile cele mai grozave si mantuitoare printilor si noroadelor universului. Pe cat mi-au fost de dragi numele monarsilor ce au intrebuintat bine a lor putere, pe cat am binecuvantat a lor dragoste parinteasca si inchinare pentru binele supusilor lor, pe atat mi-au fost de scumpe si noroadele care, supuse legilor, au stiut a pretui dorul si ostenelile obladuitorilor lor, a-i iubi si a-si incredinta in mainile lor a lor soarta; pentru care le-am recomandat in veci celor ce doresc a-si vecinici a lor slava si fericire.

Stramosii vostri, romanilor, din marea si vestita Roma va sunt pilda la orice miscare a voastra. Analele patriei voastre de acum, de la descalecare si pana astazi, sunt pline de neodihna si arareori de pacate. Toata palma de pamant de care voi va bucurati si asupra caruia voi socotiti nobilitatea voastra a fost stropita, ca de o roua cereasca, de sangele mosilor si parintilor vostri, ce au stiut sa apere si sa va lase drept mostenire drepturile voastre. Draga mea Pace (ia pe Pacea de mana si o infatisaza inainte) va zambeste si se statorniceste in pamantul vostru. Comerciul (il arata cum il tine Libertatea de mana), inca prunc, va creste si se va imputernici la sanul Libertatii si va indestula casele voastre.

Providenta a ingrijit de viitorimea voastra: dintre voi a ales pe barbatul, si numele lui este ALEXANDRU! iubiti si cinstiti intr-insul pe a voastra patrie, supuneti-va legilor al carora el este ingrijitor; uniti intru dragoste si ascultare, faceti dimpreuna cu dansul ca fiii vostri sa simta facerile de bine ale asazamanturilor ce ati dobandit; si eu voi scri epoha aceasta ca cea mai fericita a pamantului vostru, si numele lui, pe care il serbati astazi, va fi atunci nume de cinste si de sarbatoare la urmasii vostri.


POEZIA

in zborul meu cel slobod, in sfanta mea-nfocare,
Mi-i drag a canta printii si stapanirea lor;
inger trimis din ceruri fac buna guvernare,
Pe cea rea o fac spaima, Satan pustiitor.

Lira-mi dulce suspina placuta pomenire,
Zefirii p-a lor aripi o duc in veselii;
Fiori sunt a ei coarde la fapte de-ngrozire,
si sunetul ce scoate e vifor, vijelii!

Virtutei eu dau viata, o fac sfanta fiinta,
Templu-i ardic, altare, si o-ndumnezeiesc;
Iar rautatea, groaza din neagra locuinta,
O naste insusi iadul, e biciul pamantesc.

Istoria prin mine ia chip, se-nfiinteaza;
Pe Libertatea muma Comerciului eu fac;
Eu Timpului dau aripi, prin mine el viaza
si-n vesela fecioara eu Pacea o prefac.

La umbra, la izvoara, in noapte si in raza,
in temniti, pe ruine eu pe vitejii cant;
Pastrez ale lor fapte, fac veacuri sa le vaza,
Fac vie-a lor tarana, dau suflet in mormant.

Cununa ce-am in mana in veci e inverzita,
Cand vreun print o poarta, el s-a-ndumnezeit
E pret al vredniciei, ea nu e mostenita;
Ferice de acela ce eu am vrednicit!

La voi eu viu acuma, si lira-mi se-ncordeaza
Sa cant vitejii vostri si lumii sa-i vestesc;
A lor sfanta tarana la glasu-mi inviaza,
si faptele lor toate p-urmasi insufletesc.

Targovistea e templu l-a mea calatorie
si p-ale ei ruine in pace ma asaz,
si lupte fara numar pa-ntinsa ei campie
si biruinte-atatea in fata mea le vaz.

in tainica-mi privire, in dulcea mea visare
Eu si asupra voastra desteapta priveghez,
si citera-mi preluda o altfel de cantare,
soptind faptele voastre ce eu le cercetez.

Printul ce aveti astazi e de al vostru sange,
Sub el uniti la bine puteti multe lucra;
si el prin noduri sfinte pe toti poate va strange
si-n inimile voastre stapan a guverna.

in veci nesiluita, sloboda a mea lira
in veci n-am atarnat-o la usa de-mparati;
Cand ins-ale lor fapte pe ea o-nsufletira,
Din veac pana la altul in veci au fost cantati.

Dar mi-a placut adesea cu glasul veseliei
Ca sa unesc si glasu-mi in sarbatori obstesti,
s-atunci am fost eu insumi indemnul bucuriei
in templuri, in teatre, palate-mparatesti.

Ziua de astazi fie o zi de sarbatoare;
Muzic-acum rasune! Romanilor, cantati!
Traiasca printul vostru si-n veacuri viitoare!
Muzic-acum rasune! Romanilor, cantati!

(1836)




Prolog la serbarea numelui preainaltatului nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30


Aceasta pagina a fost accesata de 667 ori.