• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Zburatorul

La doamna A*** M***


Vezi, mama, ce ma doare! si pieptul mi se bate,
Multimi de vinetele pe san mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate,
imi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc!

Ah! inima-mi zvacneste!... si zboara de la mine!
imi cere... nu-s' ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da;
si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine,
in brate n-am nimica si parca am ceva;

Ca uite, ma vezi, mama? asa se-ncruciseaza,
si nici nu prinz de veste cand singura ma strang,
si tremur de nesatiu, si ochii-mi vapaiaza,
Pornesc dintr-insii lacrami, si plang, maicuta, plang.

Ia pune mana, mama, - pe frunte, ce sudoare!
Obrajii... unul arde si altul mi-a racit!
Un nod colea m-apuca, ici coasta rau ma doare;
in trup o piroteala de tot m-a stapanit.

Oar' ce sa fie asta? intreaba pe bunica:
O sti vrun leac ea doara... o fi vrun zburator.
Or aide l-alde baba Comana, or Sorica,
Or du-te la mos popa, or mergi la vrajitor.

si unul sa se roage, ca poate ma dezleaga;
Matusele cu bobii fac multe si desfac;
si vrajitorul ala si apele incheaga;
Alearga la ei, mama, ca doar mi-or da pe leac.

De cum se face ziua si scot manzat-afara
S-o mai pe potecuta la iarba colea-n crang,
Vezi, catu-i ziulita, si zi acum de vara,
Un dor nespus m-apuca, si plang, maicuta, plang.

Brandusa paste iarba la umbra langa mine,
La raulet s-adapa, pe maluri pribegind;
Zau, nu stiu cand se duce, ca ma trezesc cand vine,
si simt ca misca tufa, auz crangul trosnind.

Atunci inima-mi bate si sai ca din visare,
si parc-astept... pe cine? si pare c-a sosit.
Acest fel toata viata-mi e lunga asteptare,
si nu soseste nimeni!... Ce chin nesuferit!

in arsita caldurei, cand vantulet adie,
Cand pleopul a sa frunza o tremura usor
si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie,
Eu parca-mi auz scrisul pe sus cu vantu-n zbor;

si cand imi misca topul, cosita se ridica,
Ma sperii, dar imi place - prin vine un fior
imi fulgera si-mi zice: “Desteapta-te, Florica,
Sunt eu, viu sa te mangai...” Dar e un vant usor!

Oar' ce sa fie asta? intreaba pe bunica:
O sti vrun leac ea doara... o fi vrun zburator!
Or aide l-alde baba Comana, or Sorica,
Or du-te la mos popa, or mergi la vrajitor".

Asa plangea Florica si, biet, isi spunea dorul
Pe prispa langa ma-sa, s-obida o neca;
Junicea-n batatura mugea, cata oborul,
si ma-sa sta pe ganduri, si fata suspina.

Era in murgul serei si soarele sfintise;
A puturilor cumpeni tipand parca chema
A satului cireada, ce greu, mereu sosise,
si vitele muginde la zgheab intins pasea.

Dar altele-adapate tragea in batatura,
in gemete de muma viteii lor striga;
Vibra al serei aer de tauri grea murmura;
Zglobii sarind viteii la uger alerga.

S-astampara ast zgomot, s-a laptelui fantana
incepe sa s-auda ca soapta in susur,
Cand ugerul se lasa subt fecioreasca mana
si prunca vitelusa tot tremura-mpregiur.

incep a luci stele rand una cate una
si focuri in tot satul incep a se vedea;
Tarzie asta-seara rasare-acum si luna,
si, cobe, cateodata tot cade cate-o stea.

Dar campul si argeaua campeanul osteneste
si dup-o cina scurta si somnul a sosit.
Tacere pretutindeni acuma stapaneste,
si latratorii numai s-aud necontenit.

E noapte nalta, nalta; din mijlocul tariei
Vesmantul sau cel negru, de stele semanat,
Destins coprinde lumea, ce-n bratele somniei
Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat.

Tacere este totul si nemiscare plina:
incantec sau descantec pe lume s-a lasat;
Nici frunza nu se misca, nici vantul nu suspina,
si apele dorm duse, si morele au stat.
.....................................................................
"Dar ce lumina iute ca fulger trecatoare
Din miazanoapte scapa cu urme de schintei?
Vro stea mai cade iara? vrun imparat mai moare?
Or e - sa nu mai fie! - vro pacoste de zmei?

Tot zmeu a fost, surato. Vazusi, impelitatu,
Ca tinta l-alde Floarea in clipa strabatu!
si drept pe cos, leicuta! ce n-ai gandi, spurcatu!
inchina-te, surato! - Vazutu-l-ai si tu?

Balaur de lumina cu coada-nflacarata,
si pietre nestimate lucea pe el ca foc.
Spun, soro, c-ar fi june cu dragoste curata;
Dar lipsa d-a lui dragosti! departe de ast loc!

Pandeste, bata-l crucea! si-n somn colea mi-ti vine
Ca brad un flacaiandru, si tras ca prin inel,
Balai, cu parul d-aur! dar slabele lui vine
N-au nici un pic de sange, s-un nas - ca vai de el!

O! biata fetisoara! mi-e mila de Florica
Cum o fi chinuind-o! vezi, d-aia a slabit
si s-a palit copila! ce bine-a zis bunica:
Sa fuga fata mare de focul de iubit!

Ca-ncepe de viseaza, si visu-n lipitura
incepe-a se preface, si lipitura-n zmeu,
si ce-i mai faci pe urma? ca nici descantatura,
Nici rugi nu te mai scapa. Fereasca Dumnezeu!"







Zburatorul


Aceasta pagina a fost accesata de 781 ori.