• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Poezia

Din ceruri descinduta, a mea candida lira
N-am atarnat vreodata la poarta de-mparati;
Cand insa-ale lor fapte venind o-nsufletira,
Din secol pan’ la altul etern au fost cantati.
Virtutea prin puterea-mi devine o fiinta,
Ca zeu pre pamant are si templu, si altar;
si viciul, din contra, din neagra locuinta,
Cu scorta lui de rele, e fatul lui Tartar.
Istoria prin mine ia chip, se-nfiinteaza,
si libertatea muma a fericirii fac;
Eu timpului dau aripi, prin mine el viaza,
si-n candida fecioara eu pacea o prefac.
La camp si la cetate, in noapte si in raza,
in carceri, pe ruine, pe oamenii mari cant;
Conserv ale lor nume in secoli de viaza,
Fac vie-a lor tarana, dau suflet in mormant.
Fu noapte, si acuma, cand soarele rasare,
Venii eroii vostri in lume-a celebra;
A lor tarana sacra la vocea mea tresare.
si daca dormiti inca, cel mort va va-nvia.
Targovistea e templu l-a mea calatorie
si pe-ale ei ruine in pace ma asez,
si lupte valoroase pe-ntinsa ei campie,
si fapte mari, victorii naintea mea le vaz.





Poezia


Aceasta pagina a fost accesata de 748 ori.