Autori > Alecu Donici
Oda II
Vezi, dragul meu Nekita, cum neamul zburător
Nici seamănă, nici ară, nici seceră vrodată,
La vreme îi împarte o hrană-mbelșugată
Cu darnica Sa mână Înaltul Creator!
Privește pre câmpie aceste mii de flori,
Acești crini nalți și mândri, aceste viorele,
Nici Solomon în slavă-i nu se-mbrăca ca ele,
Deși întâi în minte el fu-ntre muritori.
Ascultă glasul legii ce Dumnezeu ți-au dat
Prin fiul Său cel dulce, care pre toți ne-nvață
Să fim cu fapte bune urmând a Lui povață,
Ferindu-ne de rele, de mârșavul păcat.
Nădejdea să o punem în Domnul Dumnezeu
Acela care-n nouri cu fulgerul trăsnește,
Ce suflă și furtuna îndată risipește,
Ce-ncinge orizontul cu mândrul curcubeu.
Ce va să fie mâine nu te-ngriji a ști.
De ziua cea de astăzi îl binecuvântează.
De traiul tău, de hrană El singur priveghează;
Urmează a sa cale și nu te vei căi.
Stăpânitorul lumii îți știe de nevoi.
A fi de folos ție și altora gândește,
A lui voință sfântă smerit o împlinește
Și nu uita județul și ceasul de apoi!
Prefata autorului
Satira I - Catre mintea sa
Satira II
Satira III - Catre Teofan arhiepiscopul Novgorodului
Satira IV - Catre muza sa
Satira V
Satira VI
Satira VII - Catre cneazul Nikita Iurievici Trubetkoi
Satira VIII
Oda I
Oda II
Oda III
Oda IV
Fabula I - Focul si statuia de ceara
Fabula II - Serpele si matca de albine
Fabula III - Camila si vulpea
Fabula IV - Uliul, paunul si cioful
Fabula V - Soarecul de tara si cel de oras
Fabula VI - Stigletul si canarul
Epigrame
Epistola I - Catra cneazul Nikita Iurievici Trubetkoi
Epistola II - Catra versurile mele
Aceasta pagina a fost accesata de 662 ori.