• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Vlaicu Voda - Actul 1 -  Scena 04

Actul I


Scena IV

Pala, ascuns, Groza Moldoveanul, Costea Musat, Igumenul Nicodim, Vlad Dobceanul, Manea, Baldovin, Roman Herescu, Aldea Algiu, Murgu Causelul, Boieri, Hotnogi, Mosneni, Ostasi etc.

Costea Musat

Bun venit, Boieri şi oameni.

(Către Nicodim:)

Mă închin, Sfinţia-ta
Dar cu noi nu văd pe domnul Mircea.

Groza
N-avusesem vreme
Să-i spun locul întâlnirii, şi când trimisei să-l cheme,
Adineaurea, plecase. Dar ne-ajunge, la un sfat,
Să vii tu, jupâne Costeo, capul neamului Muşat.

(Aprobare din partea tuturora.)

Costea
(către Groza)

Multumesc, jupâne Grozo.

(Către ceilalţi:)

Voi căta dar a vă spune
Pentru ce norodul vostru potrivit-am să se-adune
Azi, aci, şi-n taină. - Gândul, cerul ni-l va cerceta
Căci cu noi e, Nicodime, sfânt igumen, rasa ta.
Mai întâi, blagosloveşte.
(Toţi se-nchină sub blagoslovirea lui Nicodim, apoi Costea urmează către Groza:)
De-acum, spune, Grozo frate.

Groza

(după o tăcere)
Suferinţele Moldovei ce să vi le mai arate
Glasul nostru! Laţcu-vodă, un mişel, un renegat,
Către Ludovic şi către papa Urban s-a legat
Să se-nchine lor, crăimei cu domnia şi norodul,
Iar papimei cu credinţa. Dar Boierii şi sinodul,
Credincioşi în legea sfântă şi-n Ohrida2-mpărtăşiţi,
Răzvrătindu-se, vai! fură biruiti, măcelăriti.
- Doamne, Dumnezeul nostru, câte suflete curate
Către tine-atunci zburat-au de pe ruguri!

Costea

(strângându-i mâna)
Grozo frate!

Groza

Eu scăpai. Pribeag prin lume, fără pâine, fără rost,
La câminurile voastre am aflat un adăpost.
Pentru tara mea. Moldova, pentru legea creştinească,
Mi-aţi întins, cu-n ea frăţia, mâna voastră românească,
Dar şi-aci, la obârşia neamului, ca şi la noi.
Şi-a lăţit papistăşimea necuratul ei puhoi.
Vlaicu-vodă, care-n vremuri, harnic, priceput, cucernic,
Către datina străbună, către Domnu-atotputernic,
A oblăduit moşia pentru slava ei şi-a lui,
Azi, e robul doamnei Clara, prin urmare-al craiului.
Ea domneşte; şi printr-însa-n ţara voastră românească,
Au ajuns, de-o parte, craiul, de-alta, papa să domnească.

Costea

Da, aşa ce, da: la toamnă, patru ani s-or împlini
De când Vlad, voivodul nostru, a-ncetat a mai domni...
Ah! nu pot uita ce iute s-a-nvârtit a soartei roată
Vodă Vlad ducea războiu-n Transilvania sculată
Pretutindeni era ţara curăţată de vrăjmaş;
Haţegu-l ţinea spătarul, Vlad era la Făgăraş,
Iar voivodul Nicolae, frate-său, cu-o mică oaste,
Urmărea pe Mikloş-hertzeg în Ardeal cu spada-n coaste...
Ce s-a petrecut atuncea nu se ştie.

Vlad

Ba ştiu eu:
O trădare.

Toti

Da, aşa e.

Costea

(Către Viad)
E-ndrăzneţ cuvântul tău!
Că trădarea n-a fost chipu, prin nimica dovedită...

Vlad

Oh! nedovedită încă poate-o fi, dar e vădită:
Doamna Clara, prin poruncă grabnică, chemă-napoi
Toate cetele - aproape - ce-n Ardeal erau cu noi;
Şi, cum starea oştii noastre o ştia, fără-ndoială,
Mikloş, chiar în acea noapte, peste noi dădu năvală
Tabăra ne fu cuprinsă şi voivodul omorât!
Doamna, cum află, crăimii se-nchină numaidecât!
Şi, ca vodă să nu poată pacea să nu i-o-ntărească
Se grăbi s-aşeze-n Argeş sol şi oaste ungurească.

Toti

Da, aşa e.

Vlad

Toate-acestea, mi se pare, se numesc
O trădare.

Nicodim

Da, trădare, însă eu învinuiesc
De trădare şi pe vodă, nu numai pe doamna Clara,
Căci cu voia lui trădarea de trei ani închină ţara.
Maşterea e vinovată că crăimei ne-a-nchinat;
Îngăduitorul vodă, însă, e mai vinovat:
Prin tăcerea-i, ne-njoseşte.

Aldea

Şi, când plânge biata ţară.
El se zice că, cu Grue, strânge-n cula-i o comoara.

Baldovin

Iar noi suntem prada doamnei.

Vlad

Casele ne sunt pustii
Şi Boierii drepţi la cuget umplu beciuri şi chilii...

Murgu

(întrerupând)
Pe când solul Kaliany, îmbrăcat cu-a sa solie,
Până-n sfatul ţării poartă ungureasca-i fudulie.

Vlad

Ah! ne-ajunge!

Toti

Da, ne-ajunge!

Nicodim

Trebuie cu toţii-aci
Să jurăm în roiul ţării trântorii a-i nimici.
Mai întâi, pe vodă Vlaicu să-l dăm jos.

Costea

Oh! nu, părinte!
A ne răscula cu arme, chiar şi pentru cele sfinte,
Ar fi să lovim domnia, ar fi mâna să ne-o dăm
Cu vrăjmaşul din afară; şi, cu dânsul, să surpăm
Tot un lucru sfânt, coroana, scaunul, altarul ţării
Cula-n care stă de veghe sufletul neatârnării.
Pas lui vodă! Nu pot crede că un om aşa vânjos
Să se schimbe-aşa de iute şi să cadă-aşa de jos!
Nu se poate: se preface. Tace, rabdă, dar pândeşte
Şi aşteaptă - cu credinţă - ceasul tainic ce soseşte.
Ca să-şi numere părtaşii, Vlad, adânc şi nepătruns
Vrea să vadă cine-i prinde gândul, pentru toţi ascuns!
Iacă ce zăreşte-n vodă judecata mea.

Nicodim

Oh! mie
Mi se pare ca te-nşală vechea ta prietenie
Pentru dânsul. Dar, să zicem. - Ce rămâne de făcut?

Groza

Lucrul e uşor: pe fată, noi să-i facem cunoscut
C-aţi îmbrăţişat cu toţii cererea Moldovei mele;
Pentru datină şi lege că trăim; şi, pentru ele,
Că vom şti, la trebuinţă, ridica, şi voi şi noi,
Steag de răzvrătire-n ţară şi,-n afară, de război.
Pricepându-vă pornirea, vodă Vlad o să-nţeleagă.
Că-ntre voi şi doamna Clara, ceasul a sosit s-aleagă:
Sau avem aceleaşi râvne, şi vom fi părtaşii lui,
Ori, de nu, el e vrăşmaşul datinii şi-al neamului.

Nicodim

Dacă Vlad e cum l-arată cele spuse-aci de tine,
Grozo, cererea Moldovei o va-ntâmpina cu bine.

Groza

Da, sunt sigur. Şi fiindcă cugetul ne e curat,
Că e ceasul ca să rupem taina ce ne-a-nfăşurat,
Că voim ca steagul nostru sfânt să fâlfâie la soare,
Că,-n sfârşit, e timp ca râvna paloşul să ne-o măsoare
Să jurăm aci credintă, Boieri, căpitani, norod,
Celui ce-am ales Moldovei şi oştirilor voivod.

Costea

Un flăcău iubit de vodă şi,-n moşie, cu renume
Domnul Mircea.

Voci

Domnul Mircea?

Vlad

Mircea?

Nicodim

Mircea?

Costea

El anume.
(O scurtă tăcere.)

Aldea

E viteaz.

Manea

E blând.

Causelul

E darnic.

Murgu

E frumos.

Vlad

E drept.

Intaiul mosnean

E bun
Cu rumânii

Ruman Herescu

Nu se face apă sângele străbun.

Baldovin

E deştept.

Vlad

E suflet mare, care zilnic se măreşte.

Al doilea Mosnean

Salcia de ani se surpă, iar stejarul se-ntăreşte.

Groza

Să jurăm lui Mircea-vodă ascultare!

Toti

O jurăm!
Ura! Ura!

Costea

(după ce i-a potoiit cu gestul)
Dragi prieteni, noi, de-acum, să ne-nturnăm
În oraş. Umblaţi cu grijă; nu purcedeţi în grămadă:
Căutaţi, pe cât se poate, nimenea să nu vă vadă!...

Vlad

(întrerupând)
Fii pe pace.

Costea

(către Nicodim)
Sfinte preot, dă-ne alduirea ta.
(Toţi se descoperă şi se închină)

Nicodim

(după ce îi binecuvântează)
Domnul e cu voi!

Costea

(către cei din scenă)
Să mergem.

(Ei încep a ieşi prin diferite părti, grupuri-grupuri. Groza, mai la urmă, iese, după Costea şi Nicodim, prin stânga. Manea şi Vlad ies, prin dreapta, urmati şi precedati de altii.)

Manea

(către Vlad, ieşind la dreapta)
Vere, cine se-aştepta
Ieri, când Mircea bătea hoina şi gonea cu noi ogoiul,
C-astă-seară va fi vodă?

Vlad

(ieşind)
Aşa, vere.

Murgu

(către Groza, ieşind, la stânga)
De-acum roiul
Are matcă.

Groza

(ieşind)
Şi din matcă am ieşit.

(Scena se goleşte cu încetul. O tăcere. Deodată, Un causel, trecând pe lângă stejarul trăsnit, zăreşte pe Pala, ascuns în scorbură.)

Causelul

(zărind pe Pala)
Ho!... Cine-i?... Stai.

Voci

Ce e? Cum?

Causelul

(apucând pe Pala)
Ieşi din tulpină, diavole, c-aci te tai!
(Se luptă cu Pala, care vrea să fugă. Alţii îi vin în ajutor.)

Groza

(înturnându-se repede)
Ce-i acolo?

Causelul

(din fund)
Un om care se-ascundea într-o tulpină
Scorburoasă.

Groza

O iscoadă!

Causelul

Chiar!

(Scena s-a umplut repede din nou. În fund, mai mulţi oameni au scos pe Pala din scorbură şi-l înconjoară.)

Costea

Scoateţi-l la lumină.

(Cei din fund se urnesc, ţinând în scenă pe Pala care se zbuciumă.)

Intaiul mosnean

(din acel grup)
Ţine-l bine!

Causelul

(ţinând pe Pala de coate)
Stai cuminte, drace, că te...

Al doilea Mosnean

Să nu dea
Dosul!

Causelul

(îngenunchind pe Pala sub lună)
Aş!
(Toţi se apropie să-l privească.)

Groza

E Pala!

Costea

Pala? Doamna Clara ne pândea!

Nicodim

Da.

Vlad

Suntem trădati!

Groza

Se poate. Să vedem. Pala, răspunde:
Ai venit aici trimis de doamna Clara?

Pala

(îngenuncheat)
Da.

Groza

De unde
Ştia locul de întrunire?

Pala

Nu mi-a spus.

Groza

Ah! Spune drept.
E primejdie de moarte dacă minti!

Pala

Nu mint.

Groza

Aştept.

Pala

Mi-a zis să mă ascund aicea, într-acel stejar anume;
Şi s-ascult.

Groza

Şi-apoi? Urmează.

Pala

C-o să vină multă lume.

Groza

Cine?

Pala

N-a spus.

Groza

Minţi!

Pala

N-a spus-o! Mă jur!...

Groza

Fie. Dar ştia.

Pala

Nu ştia! Mă jur pe mama!

Groza

(îmbucurat de răspuns, dar insistând)
Nu?... Nu!...

Pala

Nici nu-nchipuia.

Groza

Bine!
(La semnul lui Groza, Boierii se trag la stânga şi formează un grup. Ei se chibzuiesc. Toţi îl aprobă, afară de Costea Musat, care se înfioară. În timpul acesta, ceilalţi formează alt grup, mai la dreapta, cu Pala în mijlocul lor. O tăcere.)

Pala

(către Causelul care-l ţine)
Lasă-mă... de ce mă strângi aşa?... mă doare mâna.

Intaiul mosnean

E iscoada unguroaicei, măre!

Al doilea Mosnean

Ne pândea bătrâna.

Causelul

Bine că ne căzu-n gheare.

Intaiul mosnean

De noi bine, de el rău,
Că ne ştie taina.

Al doilea Mosnean

Cine ştie multe...

Intaiul mosnean

Aşa zău!

Groza

(înaintând în mijloc)
Ascultaţi-mă cu toţii, căci primejdia e mare
Şi ne-atinge deopotrivă. Deopotrivă, prin urmare,
Se cuvine să ne lege sfatul ce vom tine-aci,
Am jurat vrăjmaşii legii nemilos a-i nimici;
Am jurat pe vodă Mircea la Suceava că-l vom duce;
Am jurat c-aceste braţe ridica-vor sfânta cruce,
- Sfântul prapure-al Ohridei duşmănit de papistaşi -
Şi că blânda-i umbră fi-va umbra mortii pe vrăjmaşi.
Ah! cumplite sunt acestea!... Sângeros e jurământul
Ce dă toate biruintei; biruitului, mormântul!
Zis fu însă... Vorba noastră vântul n-apucă s-o ia,
Şi duşmanul cel mai crâncen, doamna, calea ne-o tăia!
Dar iscoada-i, de-astă dată, însuşi cerul ne-a predat-o.
Taina noastră, pân-acum, doamna Clara n-a aflat-o,
- Chiar aci v-o spuse însuşi acest om nesocotit -
Mâine însă, chiar de mâine...

Pala

(aparte)
Singur eu m-am osândit!

Groza

Spuneţi voi, de-acum, ce soartă va avea duşmanul vostru.

Voci

Moartea! Moartea!

Pala

Doamne sfinte!

Costea

Nu! pe Dumnezeul nostru,
Buni prieteni, nu-l ucideţi. E o vină, vă zic eu,
Şi o vină în cântarul veşniciei trage greu.
Nu se cade ca-n menirea ce croit-o-ne-am senină
Să ne fie spada roasă de-a păcatului rugină.
Piază rea e ca războiul drept şi sfânt, ce l-am jurat,
Să-l începem cu vărsarea sângelui nevinovat.
Ascultaţi-mă pe mine, bătrâneţea mea pătrunde
Viitorul...

Groza

Dar el, mâine...

Costea

Să-l închidem...

Vlad

Ce fel? Unde?

Costea

În vreo temniţă, departe.

Groza

Mai departe e-n pământ.

Nicodim

Pentru tine, cea mai bună temniţă e un mormânt.

Costea

Nu-l ucideţi!...

Vlad

Pe noi, mâine, ne cruţa-vor papistaşii?

Costea

Un copil!...

Groza

El e vrăjmaşul; nu se caută vrăjmaşii
După vârstă.

Costea

Vai! de milă!...

Voci

Moarte! Moarte!

Costea

Inimi crunte,
Pata sângelui acesta să nu cadă pe-a mea frunte!

Groza şi Voci

Moarte! Moarte!
(Mai mulţi se năpustesc, împreună cu Groza, spre grupul lui Pala şi scot pumnalele. Costea, înconjurat de Nicodim şi de câţiva Boieri, stau la stânga.)

Pala

(sfâşietor)
Staţi! O vorbă! Numai una!
(Năvălitorii se opresc în îndoială. Pala, târându-se pe genunchi.)
Voi, bărbaţi,
Nu se poate să ucideţi un copil! Nu vă-nduraţi,
Nu-i aşa? Voi doar la luptă scoateţi paloşul!...
(Causelul ridică bratul. Pala îi îmbrăţişează genunchii.)
Stai!

Groza

(păşind)
Haide!

Pala

(îmbrăţişând genunchii lui Groza)
Nu lovi! Să fac o cruce mai întâi... O, Doamne! Vai de
Mine! Ce să zic...
(Groza face un gest. Pala, zvârcolindu-se, se întoarce în jurul lui Groza.)
Nu încă! Nu, nu! E păcat să mor...
Sunt un biet copil! Oh! milă! milă!
(Şi Groza şi toţi privitorii par înduioşaţi şi-şi întorc feţele!)

Groza

(hotărându-se, se întoarce spre Pala.)
Haide!
(Dar Pala, care îl observă, sare deodată în picioare, îl îmbrânceşte şi aleargă spre dreapta, scoţând spada şi sperghia.)

Pala

(sărind în picioare)
Ajutor!
Ajutor!

Groza

(îmbrâncit)
Oh! ... Ah! ... năpârcă!

Vlad

Taie-i drumul!

Causelul

Stai la spate!

Aldea

Nu lăsa!
(Toţi se reped, cu paloşele în mână. Pala, neavând pe unde să iasă, se sprijineşte de o stâncă mare şi dă faţă cu agresorii, care îl atacă viu. Luptă.)

Costea

(din stânga)
Oh! Ce ruşine!...

Groza

(din dreapta)
Dă-i!

Vlad

(tot în dreapta)
Loveşte!

Baldovin

(tot în dreapta)
Cum se bate!

Causelul

(tot în dreapta)
Zău, e dracul!

Costea

(în stânga)
...Zece oameni pe-un copil

Groza
(atacând)

Dar e vrăjit,
Ori că poartă zale!

Causelul
(căutând să lovească)

Fierul, când am dat, a scârţâit.
(E un scurt răgaz: agresorii pândesc.)

Pala
(strigă)
Doamne Mirceo! Doamne Mirceo!... ajutor!

Groza
(în dreapta)
Ce-a zis, pe cine
Cheamă? Mircea?...
(toţi se opresc, miraţi.)

Pala
(din răsputeri)

Doamne Mirceo!...

Mircea

(de la dreapta, apropiindu-se)

Nu te lăsa! Ţin'te bine!

(Uimiţi, agresorii lui Pala stau locului. Mircea apare în dosul stâncii, cu spada în mână. Agresorii fug înspre grupul din stânga.)



Vlaicu Voda - Actul 1 -  Scena 01
Vlaicu Voda - Actul 1 -  Scena 02
Vlaicu Voda - Actul 1 -  Scena 03
Vlaicu Voda - Actul 1 -  Scena 04
Vlaicu Voda - Actul 1 - Scena 05
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 01
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 02
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 03
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 04
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 05
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 06
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 07
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 08
Vlaicu Voda - Actul 2 - Scena 09
Vlaicu Voda - Actul 3 - Scena 01
Vlaicu Voda - Actul 3 - Scena 02
Vlaicu Voda - Actul 3 - Scena 03
Vlaicu Voda - Actul 3 - Scena 04
Vlaicu Voda - Actul 3 - Scena 05
Vlaicu Voda - Actul 3 - Scena 06
Vlaicu Voda - Actul 3 - Scena 07
Vlaicu Voda - Actul 4 - Scena 01
Vlaicu Voda - Actul 4 - Scena 02
Vlaicu Voda - Actul 4 - Scena 03
Vlaicu Voda - Actul 4 - Scena 04
Vlaicu Voda - Actul 4 - Scena 05
Vlaicu Voda - Actul 4 - Scena 06
Vlaicu Voda - Actul 4 - Scena 07
Vlaicu Voda - Actul 5 - Scena 01
Vlaicu Voda - Actul 5 - Scena 02
Vlaicu Voda - Actul 5 - Scena 03
Vlaicu Voda - Actul 5 - Scena 04
Vlaicu Voda - Actul 5 - Scena 05
Vlaicu Voda - Actul 5 - Scena 06
Vlaicu Voda - Actul 5 - Scena 07
Vlaicu Voda - Actul 5 - Scena 08
Vlaicu Voda - Mama
Vlaicu Voda - Precuvantare


Aceasta pagina a fost accesata de 700 ori.