Autori > Otilia Cazimir

Pro domo

Desi n-admit asemenea confuzii,
Din partea mea, oricum, sunt incantata
Ca m-ati putut asemui vreodata
Cu cel mai lenes favorit al muzei.
Dar cel ce nu-s e tare indignat:
Cum s-a facut de l-ati luat -
Pe el - drept fata?...

E greu sa ma cunoasteti, iata,
Degeaba ati deschis ancheta:
Din SSR eu nu fac parte
(Am invatat atata carte
Cat sa nu fiu analfabeta...),
Iar de reclama nu fac uz:
Mi-e frica de aluzii indiscrete -
Desi, cocheta, nu refuz
Sa mi se publice portretul prin gazete.

Nu am nici zei ocrotitori,
Succes de prese n-am avut,
Nici n-am citit la sezatori,-
De nu m-ati fi cunoscut?
Dar eu sint eu, atat cat sint,
Ca de-as fi fost balon de spuma
Umplut cu vant,
Cum cel ce spuneti c-as fi nu-s,
Ar insemna ca m-ati distrus
C-o gluma!

Asupra mea m-aplec s-ascult
Cu gand nelinistit si viu...
Nu, sa fiu altul nu-mi convine
Oricat de mare-ar fi sa fiu!
Iar spiritul, putin sau mult
Imi apartine.

Cand sufletul sa cant ma-mbie,
Nu sun-a sec, nu sun-a gol.
Doar n-a pus nimeni monopol
Pe fantezie!

De aceea-mi sade-n gand mereu
Elogiul vostru ca un spin.
Desi-s abia umil pigmeu,
Permiteti-mi sa fiu putin,-
Dar sa fiu eu

Pro domo

Aceasta pagina a fost accesata de 723 ori.