• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

O poveste c-un dulau

Un căţel de cauciuc,
Mititel cât un papuc,
Se-ntâlneşte la răscruce
C-un cogeamite dulău.
- Eu, să fiu în locul tău,
Aş pleca şi m-aş tot duce:

Plin de scai, murdar, lăţos -
Un cojoc întors pe dos -
Latri jalnic şi urât
Dintr-un fund de poloboc!
Eu am muzicuţă-n gât:
Cu copiii când mă joc
Şi m-apasă pe burtică -
Juri că miaună-o pisică!

Dar dulăul cel cuminte,
Măsurându-l pe căţel,
Prizărit şi mărunţel,
Îi arată doar un dinte...

- Mie mi-au făcut pătuc -
Zice cel de cauciuc -
Plăpumioară şi coltuc,
Cămăşuţă cu arnici
Şi bondiţă cu panglici!

Dar când intri tu-n odaie,
Toţi te-alungă: "Ieşi, potaie!"
Iar de eşti cumva plouat,
Nu te rabdă nici sub pat!

- Ham! dulăul i-a răspuns
Şi atât a fost de-ajuns:
Ia-l de ceafă, strânge-l bine,
Doar o zice "Vai de mine!"

Însă când să-l scuture -
Scutură dacă ai ce!
Din jigodia-ngâmfată,
A rămas în colţi, deodată,
Doar c-o minge dezumflată.
...
Băieţel, şi tu, fetiţă,
Nu uitaţi acest cuvânt:
Cine e umplut cu vânt,
Să mai tacă din guriţă!






O poveste c-un dulau


Aceasta pagina a fost accesata de 1169 ori.