Autori > Eusebiu Camilar
Zborul lastunului
Te-am strabatut vreodata, ca stau inmarmurit,
De cum deschid fereastra spre tine, infinit?
in care unghi din spatii te afli, cuib strabun,
Ca-mi pare calea scurta cat zborul de lastun?
Cand, incordat ca arcul, spre tine ma intind,
Cu galaxii si spatii incerc sa te cuprind,
Caci ma usuca setea si ochii-mi ard de vii,
Pe cand se isca noaptea imense galaxii;
Mai incordat ca arcul ma-ntind necontenit,
Sa te cuprind mai bine in brate, infinit,
Cu buzele uscate de sete sa te-nsemn,
Ca muschiul ce se-nfinge in cremene si-n lemn!
Mai sus, catre inelul rotund al lui Saturn,
Ma impletesc de tine ca iedera de turn...
Zborul lastunului
Aceasta pagina a fost accesata de 814 ori.