Autori > Eusebiu Camilar
Tinerete
Ma vad ca printr-o ceata departe în trecut,
La deal abia urnindu-mi opincile de lut,
Dar adunand lumina din astrele ce pier,
În amfora din pumnii tinuti mereu spre cer!
Adeseori simt timpul rozand cu dalta sa.
O iarna fumurie va prinde-a se-ndesa,
Dar îmi încerc puterea cu-atlanti si cu ciclopi,
Cat vor sui spre ceruri monumentalii plopi...
Sprancenele din arcul trufas au mai cazut,
Si unele iluzii abia dac-au tinut
Cat scrie porumbelul pe ceruri un suis,
Cat zborul unei berze spre alt acoperis,
Cat undele grabite în vaduri se rastorn,
Sau numai cat dureaza ecoul unui corn -
Dar eu, precum oierii din timpuri m-au durat,
De cand ma stiu, cu-acelasi avant mi-am masurat
Sperantele, cu plopii monumentali, ce vor
Candva s-atinga cerul cu varfurile lor.
Din volumul "Poezii", 1964
(sursa: www.isanos.ro)
Tinerete
Aceasta pagina a fost accesata de 889 ori.