• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Tepes si solii

Temerea domneste peste Bucuresti;
Popolul ineaca curtile domnesti;
Caci doi soli venira de la-mparatie
si aduc lui tepes streang si mazilie.
Toti boierii tarii veseli insotesc
si cu pompa mare spre palat pornesc.
Tepes ii primeste intr-a sa mandrie.
Solii-nainteaza... - "Doamne, pace tie!
insa inceteaza de a mai domni.

Sau te pregateste astazi a muri!"
La aceste vorbe toti sunt in unire
si toti trage pala spre a lui lovire.
- "Ce? si voi, raspunde domnul turburat,
Cu dusmanii tarii moarte mi-ati jurat?
Ascultati, voi, care mai aveti simtire
De romani si lacrimi in nenorocire!
Viata si domnie le nesocotesc
Ale mele lupte voua-o dovedesc;
insa tiu la tara, tiu la neatarnare;
tiu ca sa-mi fac neamul laudat si mare!
Am fost foarte aspru, si-ale mele maini
Au varsat atata sange de romani!
Dar al vostru sange ce mi se tanjeste,
il platea cu lacrimi cel ce va vorbeste.

in mijlocul celor ce ma-nconjurau.
si pe o coroana tara lor tradau,
Nu puteam intr-altfel face eu unire,
Ca sa scap romanii de a lor robire.
Dara, bratu-acesta este sangerat,
insa-al tarii dusmani nu l-au cumparat!"

La aceste vorbe, ceata ostaseasca
Striga cu poporul: "Tepes sa traiasca!"
Speriati, boierii prin ferestre scap;
Iar pe soli ii bate cu piroane-n cap.





Tepes si solii


Aceasta pagina a fost accesata de 1238 ori.