Autori > Geo Bogza


Poem petrolifer



Va voi vorbi despre oamenii petrolului
si despre sufletul lor negru si mai inflamabil decat petrolul.

Va voi vorbi despre mine
fiindca nimeni mai mult decat mine nu poate fi un om al petrolului
si sufletul meu negru si inflamabil
ma face sa va vorbesc voua celorlalti oameni, cu toata brutalitatea.

Asa trebuie vorbit despre petrol: cu brutalitate.

Va voi vorbi despre crimele lui si ale oamenilor lui
va voi vorbi asadar despre crimele mele
si fiti siguri ca nimeni n-ar putea cunoaste mai bine sufletul, petrolul si crimele
si nimeni nu v-ar putea vorbi cu mai multa brutalitate ca mine.

Eu care sunt negru si urat
si care asemeni dealurilor petrolifere
am mocnit intotdeauna ceva groaznic in maruntaiele mele
eu care murdaresc si distrug tot ceea ce ating
si care asemeni petrolului sunt ticalos, patimas si ignorant
si izbucnesc din mine
si nu-mi pasa de prapadul pe care vorbele mele il aduc pe lume.

Eu acesta va voi vorbi despre petrol si crimele lui.
Ascultati:
voi inca nu cunoasteti cat de murdar si negru e petrolul
si cat de murdari si negri sunt oamenii lui.

Ascultati:
voi nu cunoasteti petrolul decat ca esenta pura in eprubete
voi nu cunoasteti ca mine o mie de marsavii si asasinate
cele o mie de femei care au fost ademenite
sa-si vanda ultima bucata de pamant pe o noapte de dragoste
voi nu cunoasteti juramintele false si sufletul sordid al petrolistilor incepatori
voi nu cunoasteti sondorii care au ars de vii in flacari
in marile incendii provocate de insisi stapanii sondelor
pentru a stoarce ultimii bani de la societatile de asigurare;
voi nu cunoasteti toate acestea
si nu cunoasteti nimic din petrol si din crimele lui.

Dar voi nu ma cunoasteti nici pe mine
fiindca tot ce v-am spus pana acum
nu e deloc un tipat de revolta pentru soarta femeilor si a sondorilor inselati
ci un inceput de imn pentru petrol si pentru marsaviile oamenilor lui
un inceput de imn pentru aceia ce sunt capabili sa minta, sa insele si sa fure
un inceput de imn pentru mine si toti fratii mei intru infamie
eu nu iubesc petrolul cand ajunge esenta pura in eprubete
eu il iubesc asa cu iese din pamant, murdar si prin procedee murdare
il iubesc cu furie, cu pasiune
si vreau sa cant rasa mea teribila de oameni ai petrolului.

Era o noapte umeda de toamna
cand mi-a venit in minte ca din pricina marsaviilor de care sunt capabil
sa ma fac om al petrolului.

Asa era: o noapte umeda de toamna
si dumnezeu a vrut ca eu sa devin repede un om al petrolului
si fortele mele sa le intreaca pe ale celor mai ticalosi oameni

Am sa cant mai intai satul in care am trait
si in care mainile si sufletul meu s-au murdarit
atat cat au putut ele sa se murdareasca.

Am sa cant Bustenarii, ingrozitorul si monstruosul sat Bustenari
in care fiecare piatra vorbeste de mine si de crimele mele
in care fiecare femei va poate spune cat sunt de cinic si de mincinos
si am sa cant apoi sondele pe care le-am stors de bani ca pe niste amante batrane.

Dar si atunci cand am sa cant satul si am sa cant sondele,
am sa ma cant tot pe mine
si daca ar trebui sa cant locuri pe care nu le-am vazut si femei pe care nu le-am iubit
m-as canta tot pe mine
fiindca in mine se zbat locuri pe care nu le-am vazut si femei pe care nu le-am iubit,
si am putut sa-I zdrobesc si sa-I inlatur din drumul meu fara nici o mila
asa cum spune in biblie ca trebuie sa strivesti capul sarpelui
asa cum am strivit capul omului care avusese incredere in mine,
imi aduc aminte:
am inchis ochii, am zis doamne si am izbit
si pe urma am ibit de mai multe ori fara sa inchid ochii si fara sa mai zic doamne
si cand am iesit am fost mandru vazand ca inima mea bate regulat.

Asa a fost de fiecare data:
inima mea a batut regulat
si asta m-a facut sa am incredere in mine
si sa fiu sigur ca legile naturii sunt cu mine si ca imi dau dreptate.






Poem petrolifer


Aceasta pagina a fost accesata de 760 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio