• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

In toamna aceea

Era toamna
Erau si niste castani
Si o banca.

Eu sedeam
Eram palid si poate frumos
Si ma gandeam.

Atunci s-a oprit un tramvai
S-a dat jos o femeie
Dar era imbracata foarte bine
Era deci o cucoana.

Tramvaiul a plecat
Strada ramasese goala
Atunci femeia s-a aplecat
Si-a ridicat incet rochia
Pana la genunchi
Si pe urma mai sus

Avea niste pulpe rotunde, frumoase
Si ciorapi eleganti de matasa
A stat mult pana si i-a potrivit;

Eu o priveam pierdut de pe banca
Si cineva plangea, agoniza, murea in mine
Incat femeia s-a ridicat
Si m-a vazut.

Era o femeie alba, frumoasa
Dar obrazul i s-a facut deodata rosu
Si eu simteam cum ma inrosesc;
Femeia a plecat repede

Avea o rochie albastra care flutura in urma
Eu am ramas mai departe pe banca,
Sub castani.

Si a mai venit un tramvai
Din el a coborat alta lume
Femei si fete frumoase.

Si eu sedeam mai departe pe banca
Si ma gandeam
La mine
La sinucidere,
Era toamna
Si mai erau si niste castani.




In toamna aceea


Aceasta pagina a fost accesata de 774 ori.