Autori > Geo Bogza
Anica nebuna
Anica lui Petre Strâmbu, femeie frumoasa
Dar vesnic nesatula de cele lumesti
Asteapta sa-i plece barbatul de-acasa
Si iese la poarta sa ademeneasca drumetii;
Acestia, la început, sunt multi si foarte bucurosi
Dar repede îi stoarce de vlaga
Si-si cauta altii, mereu mai flamânda
Si oricât de multi, nu pot sa-i ajunga.
Atunci Anica lui Petre Strâmbu descopera gradina cu castraveti
Îi sapa, îi uda cu apa si-i creste mari
Se plimba seara printre ei cântându-le îndragostita, îi mângâie si îi saruta
Si castravetii cresc mari si puternici cât niste armasari
Anica lui Petre Strâmbu dupa ce face dragoste cu fiecare
Îi sterge frumos si asezându-i pe un servet la poarta
Îi scoate spre o perfida vânzare neputinciosilor drumeti de altadata.
Când s-a aflat
Un sat întreg si-a varsat matele toata noaptea
Si pândind-o, au prins-o a doua zi la spurcata-i îndeletnicire;
Anica lui Petre Strâmbu n-a murit sub ploaia de pietre
Traieste si azi mai departe în comuna Bustenari
E undeva închisa între ziduri reci de piatra
E mare, bea tuica, miroase urât
Si vorbeste numai despre domnul nostru Iisus Hristos.
Anica nebuna
Aceasta pagina a fost accesata de 777 ori.