Autori > Ion Barbu
Wilhelm Blaschke
Matematicele nu sunt acea constructie monotona, resfrangere a unui spirit identic lui insusi, din care diferentele de rasa ale diversilor fabricatori si orice alta nota caracteristica se exclude ori se anuleaza. Aceasta parere raspandita printre profani e gresita. Rigoarea demonstratiei matemtice lasa joc liber unui mod personal de a se dirigea printre fapturile rationale, de care, de altfel, spiritul insusi le evoca.
Avem bucuria de a gazdui, de ieri, printre noi, pe unul din cei mai autorizati reprezentanti ai matematicelor germane de azi, d. Wilhelm Blaschke, profesor de geometrie diferentiala al Facultatii de Stiinte din Hamburg, unul din primii rectori ai acestei universitati (intemeiata acum vreo 15 ani), care este prin opera sa marturia cea mai potrivita ca, in chiar impersonalele matematice, se poate da figura proprie unei lumi de forme si semne.
Elev al lui Eduard Study, crescut in traditiile scoalei algoritmice din Bonn, dupa cateva lucrari in gustul acestei scoale, cedeaza curand tendintelor sale firesti si se consacra Problemelor topologice ale geometriei diferentiale. Influenta matematicianului italian Bianchi a grabit aceasta regasire de sine si clarificare. De atunci, opera sa, foarte variata in ceea ce priveste subiectele , trage o unitate profunda din aceasta acordare de intensa cercetare "in mic" si puternica expansiune a unei idei "in mare", care a reinnoit asa numita teorie a suprafetelor.
Aceasta incorporare a topologiei in diferential e plina de dificultati. Caile analizei obisnuite nu sunt practicabile si cercetatorul e nevoit sa inventeze la tot pasul. Cum spune undeva chiar autorul: "sarguinta nu ajunge din pacate, ne trebuie ceva mai mult: o idee."
Inainte de razboi, d. Blaschke a predat, sub diverse grade universitare, la Viena, Leipzig, Greifswald, Gottingen. Dupa fundarea Universitatii din Hamburg, s-a fixat in acst oras. Prietenii de care a stiut sa se inconjure si proprii sai elevi constituiesc aici o insemnata scoala geometrica, iar astazi (dupa emigrarea mai mult sau mai putin voluntare din Gottingen a unor mari matematicieni) poate intaia scoala matematica germana. G. Thomsen, E. Artin, K. Reidemeister, E. Kehler si printre ei si, animandu-i, seful lor: Wilhelm Blaschke, au initiativa unor directii de cercetare originale, intiparite de o mare frumusete. Periodicul Abhandlungen, des Matematischen Seminar der Hamburgischen Universitat, desi ultim venit printre revistele germane de matematica, e insufletit de un spirit de cercetare nou si indraznet.
Se pare ca prin toti acesti oameni - dintre cari, pe cat stiu, numai Thomsen era din Hamburg (d. Wilhelm Blaschke este, prin nastere, austriac) - Hamburgul insusi isi scire geometria spatiilor sale. Temele acestor geometrii sunt atat de directe, pline de o atat de hranitoare intuitie incat, fara voie, le apropii de speciile substantiale pe care Hansa le schimba cu neamurile nordului. Iar libertatea si perspectiva ideilor care stapanesc inoperele lor, sunt compatibile adancului cer de stampa, sfasiat de sapte unghiuri subtiri de biserici (de la Iacobi - la St. Michaeliskirche) ce se arata calatorului fermecat, de pe Alster, lacul interior.
Titlurile lucrarilor acestor matematiiceni sunt concret facute parca sa trezeasca in nestiutori nedumerire: Geometria textila, Geometria nodurilor, Geometria cositelor (Zoepfelehre). Ar fi gresit sa vedem atunci sterile jocuri de diletanti, cum ne-au obisnuit unele dinr evistele noastre de matematice elementare. Aceste titluri dovedesc, in afara de oarecare malitie iscusita de gnomi germanici, o cufundare a spiritului de cercetare in izvoarele lui prime si vii: in datele simple ale intuitiei.
Se stie mai putin ca d. Wilhelm Blaschke e si un scriitor original. Biografiile lui Sophus Lie, lui Moebius si E. Laguerre de la sfarsitul volumului al III-lea din tratatul sau de Geometrie diferentiala, sunt adevarate modele ale genului. Adesea, in cartile sale, cerul impietrit al rationamentului infloreste intr-un nor de humor. Cateodata humorul e mai verde, ferit insa totdeauna de vulgaritate, prin secretul acelei admirabile cordialitati germanice, ce-si zice singura "Germutlichkeit". Un exemplu, in cartea sa Kreis und Kugel, care trateaza despre problema isoperimetrelor, spune intr-un loc: "Aceasta problema care incepe cu Dido din Cartagena si sfarseste cu Herman Amadeus Schwartz..."Cititorul neprevenit se infioara de parcurgerea acestui coridor august, simte in preajma adierea inalta a gloriei. H.A.Schwartz apare canonizat, ca in hagiografii. Cei cari stiu insa ceva despre prozaica persoana a marelui analist: gros si patata de mancari, totdeauna in redignote si joben, cu mustatile galbene de fum de tigara, iau seama ca fraza in discutie poate fi la urma urmei si un intentionat efect grotesc. Nimic mai departat, mai nepereche, decat farmecul legendar al reginei punice si bufa infatisare a profesorului berlinez!
Preocuparile stiintifice globale ale d-lui Wilhelm Blaschke corespund, in cariera sa didactica, unei nazuinte pe trei sferturi implinite de a propovadui, pe glob, geometriile in formate. Acest mare calator a cercetat universitate cu universitate: America, Japonia, India si, in mai mica masura, China.
La Universitatea din Annamalainagar, in sudul Indiei, aproape de Madras - dupa cum povesteste cu mult humor - a trebuit sa predea invesmantat in haina sacra si petrecut de mai multe ori cu imbalsamate cununi de trandafiri. Adesea, trandafirii de la maneca odajdiei stergeau spinii caracterelor algebrice de pe tabla, incat totul s-a cufundat, pana la urma, intr-un aburos mister.
Adesea, in trenuri, un capabil reprezentant de comert, cu indiscretia breslei si a rasei, il intreaba:
-In ce bransa voiajati?
-Eu voiajez in matematice, raspunde d. Blaschke.
Conversatia ingheata totdeauna aici.
Cateva probe de tesuturi ideale, hambugice, vor putea fi considerate asta-seara, luni, la Societatea Romana de Matematice, unde d. Blaschke va vorbi din Textillehre. Prevenim insa ca aceste produse sunt scumpe (altfel scumpe), si nu oricine le poate purta.
(Universul, 12 noiembrie 1935)
Wilhelm Blaschke
Aceasta pagina a fost accesata de 801 ori.