Autori > Ion Barbu


Convertire



Unei femei din Nord



Prin ce-nnodate drumuri, pornind, la ce rascruce
incepe noaptea noastra sa curga, nu mai stiu.
Vad doar la geamuri fuga trasurii ce ne duce
C-un sac de somn pe capra - ghebosul.

in limba tarii tale ma necajeam a spune
Ca esti supremul bine, inaltul meu regat,
Ca nu cuprinde alta dulceata si minune
Orasul zmeu, orasul testos si ferecat.

Cu ochi in jumatate, ce vor sa spuna "Hai!",
Priveai la omul oaches venit din Valahai.
Cu ochi pe jumatate, caci nu tineai sa-l masuri,
intiia mea cucoana de voaluri si matasuri!

Pe crengi de vis, doi umezi de muguri, ochii tai,
Se deschideau in floare; cind lampe din odai
Burau lumina scumpa la geamul de trasura,
Cu foarte mare frica te-am sarutat pe gura.

Si te-am rugat cu ciuda, de mila mea plingind,
Sa uiti de stingacia baiatului ce sint.
Ca eu visez... cum pruncul flamind la sin, la maica,
De carnea ta curata si alba de nemtoaica.

Mai rara ca racoarea in luna lui Cuptor,
Mi-ai lunecat in brate, ai desfacut fuior
Tot parul ca un galben, intins eter de miere...

Si m-ai facut c-un lucru de pret mai stiutor:
Ca doua sint, nu una, femeie si muiere.






Convertire


Aceasta pagina a fost accesata de 846 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio